29.06.2008


Ultima avancronică
Pe vremea când eram mai mic,
prin '56, vreau să zic,
aflasem că faimosul Puskás
sărise, peste roşul zid,
în curte la Real Madrid...

Generalissimul, vipuşca
nu şi-o îngropase,-odat' cu el,
iar când Nichita Hruşciov, puşca
şi-o uşurase, cu mult zel,
de gloanţe,-n Budapesta, - Puskás
sărise gardul la Real...

Deşi cam pare ireal,
tot fotbalul spaniol consta
în, pentru mine,-acest Real;
echipa Spaniei nu conta,
nici nu-i eram fan sau feal
(cum n-am ajuns, nici azi, să-i fiu).

Germania era altceva;
şi (cum eram, prin mamă, fiu,
pe sfert, al ei) era ceva
mai simplu să le devin fan
lui Walter Fritz, lui Helmut Rahn,
fără să-i văd cu mingea, - pentru
că-atunci, ne-ngrămădeam, de zor,
să ascultăm, sub difuzor,
pe stradă, ce făcea vre-un centru
înaintaş sau vre-un goalkeeper,
crezându-l pe cuvânt pe hiper-
velocele locvace speaker.

Ci, astăzi, când îi ştiu pe Iker,
pe Ramos, pe Puyol, pe Reina
ş.a. (cărora el Rey
Juan Carlos, ba chiar şi la Reina
Sofia de España li-s
aficionados), greu de zis
cu cine, mâine seară, am
să ţin: ¿cu-aceştia, - sau cu Lahm,
Schweinsteiger, Ballack, Lehman, Enke?...

Încât e cert că tot ce poţi
să faci, este să-l laşi pe toţi
în voia Sorţii, - pezevenche
mânuitoare-a Marii Roţi.

0 comentarii

Publicitate

Sus