prin nopţi cu păsări care sună
vino iubirea mea comună
să-ţi pun cunună de nebună
peste pârâuri fără peşte
prin zilele cu dinţi de cleşte
dispari iubirea mea orbeşte
fugind de umbra care creşte
căci am şi lacuri fără ape
şi munţi de aer greu pe-aproape
iubirea neagră să mi-o-ngroape
s-o ardă până peste pleoape
(Nancy, 1975)
***
à travers des rêves lourds
aux oiseaux creux qui résonnent
viens mon si quelconque amour
que je te mette la couronne
longeant des ruisseaux sans vie
et des heures en dents de scie
va-t-en mon amour, va, cours
fuyant l'ombre qui grandit
sont si sèches ces rivières
l'air est chaud lourd comme la terre
pour t'ensevelir de nuit
te brûlant jusqu'aux paupières
(Nancy, 1975)