Maşina lui E.

Ieri, maşina lui E. s-a umplut cu multe, multe, multe, multe, multe, multe, multe, multe, multe frunze ruginii şi galbene, în timp ce se ducea la muncă - au intrat prin acoperişul deschis, pentru că era încă soare şi bine, însă azi dimineaţă, când mi-a povestit, era frig de toamnă jilavă, din aceea care ţi se strecoară după gulerul hainei, lipindu-se de gât şi glezne. Frunzele mai sunt încă pe bancheta din spate şi pe scaunul din dreapta, în faţă, poate şi acolo unde îşi ţine ochelarii de soare, batistele de hârtie, mici chestii şi mărunţişul pentru parcare. Mă întreb dacă vreuna s-a lipit de-o amprentă de-a mea, rămasă pe portieră sau parbriz, de ultima oară când m-am urcat în maşină. E. mi-a spus că va trebui să meargă la Service, să vadă dacă nu s-au culcuşit ratoni între maţele maşinii, aşa cum s-a mai întâmplat, anul trecut, când i-au ros garnituri de cauciuc şi fire electrice, verzi şi roşii, producându-i pagube.