Supărată pe mine rău rău ea cînta
cînd m-am aşezat la masă
nu tu cuţit, nu tu lingură, nu tu pahar
pîinea era netăiată, supa rece, vinul înăcrit
eu nu făcusem însă nimic, de cîte ori să-ţi mai spun
că n-am făcut nimic, i-am spus
jur cu mîna pe inimă, mîna mea n-a atins altă inimă
şi ca să vadă ea mai bine că inima mea n-a atins altă inimă
îmi smulg cu delicateţe inima şi i-o pun pe masă
lîngă pîinea învechită brusc în faţa mea
lîngă farfuria cu supă neagră
lîngă vinul care făcea spume în sticlă
cinci minute am stat aşa, cu mîna pe inima mea palpitîndă
abia reuşind să-mi stăpînesc inima palpitîndă excitată de
imensa zonă de libertate întrezărită brusc pe faţa de masă
cinci minute am stat aşa aşteptînd ca ea să-şi termine cîntecul
întrebîndu-mă cu inima strînsă
mă iartă, nu mă iartă