Ore, culori de mai, răcoare.
Ceea ce nu mai e de rostit, fierbinte,
audibil în gură.
Vocea nimănui, iară.
Adâncul ochiului doare:
pleoapa
nu stă în cale, genele
nu cern ceea ce vine.
Lacrima, jumătate,
lentila mai clară, mișcătoare
aduce la tine imaginile.
(în perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2024, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)
0 comentarii
Arhiva rubricii
perpetuum mobile, Dan Mircea CipariuHotel, Cezar BaltagRugăciunea este ceea ce rămâne, Jaan Kaplinsky, traducere de Ioana Ieronimcând eram mic, visam să fiu și mai mic, Ioan Es. PopDiphylleia grayi, Ruxandra CesereanuToate articolele din această rubricăRubricile categoriei
Poezia săptămâniiNichita StănescuDiscursuriTranslatioPictografiiEpistole indiscreteCrime perfecte (în La minor)Legile HazarduluiPublicitate