Îmi înfund mîinile în pămînt şi
scormonesc după cartofi,
picăturile de transpiraţie îmi cad de pe frunte,
îmi amintesc o frază zen:
iadul nu este o sentinţă, este un antrenament,
pe braţe îmi apar aluniţe de la razele ultraviolete.
Lotul de pămînt pe care îl muncesc e înconjurat cu sîrmă ghimpată.
E terenul meu de antrenament timp de zece ani.
Pentru orice închisoare, căsnicie, regim politic
sau muncă malignă - sînt pregătit.
Sîrma ghimpată m-a ţinut sub eticheta
"cea mai bună lumi posibilă",
şi am învăţat, cumva, o chestie,
că antrenamentul trebuie să fie întotdeauna mai grav
decît lupta reală.
(din 3 ml de Konfidor, Casa de Pariuri Literare, 2013)
(în perioada 1 octombrie 2013 - 28 februarie 2014, curatorul acestei rubrici este poetul Radu Vancu)