mugurii primăverii
mă pândesc
îi aud
cum se deschid încet-încet
ca ochii unui crocodil înfometat
macii verii
aşa inocenţi şi fragili cum îi vedeţi
mă urmăresc cu privirea
în lumina crudă
a soarelui de amiază
frunzele toamnei îngălbenesc
de atâta holbat la mine
şi căzând
îmi fac un zgomt asurzitor
în suflet
glodul negru mă observă de jos
de pe sub zăpada
albă în aparenţă
însă
numai după câţiva pasi
o văd că-i murdară
şi oricum
simt pământul
pregătindu-se
să mă spioneze şi el
prin periscopul ghioceilor
les bourgeons du printemps
m'espionnent
je les entends
ouvrir lentement l'œil
comme des crocodiles affamés
les pavots de l'été
fragiles et innocents en apparence
me dévisagent méchamment
dans la crue lumière
du soleil de midi
les feuilles d'automne jaunissent
à force de m'observer
et en tombant
font un bruit assourdissant
dans mon âme
la boue noire m'épie
en dessous de la neige
qui paraît blanche
mais qui
après quelques pas seulement
devient sale
car je sens bien
que la terre
se prépare elle aussi
à m'épier
à travers les périscopes des perce-neiges
los brotes de la primavera
me acechan
los escucho
abrir el ojo lentamente
como cocodrilos hambrientos
las amapolas del verano
tan inocentes y frágiles como se ven
me escrutan
a la cruda luz
del sol de mediodía
las hojas del otoño
se vuelven amarillas
a vigilárme
y cayendo
hacen un ruido ensordecedor
en mi alma
el barro negro me observa
debajo de la nieve
que parece blanca
pero después de unos pasos
la veo sucia
ya que sé bien
que la tierra también se está preparando
a espiarme a través de los periscopios
de las campanillas de las nieves