Leac de urât şi de întristare

Miroase a ploaie din ce in ce mai des prin capitală, aşa că m-am gândit să vă prescriu o reţetă de vreme rea (În ultima vreme mă întâlnesc cu mulţi medici şi toţi îmi prescriu reţete, iată că se ia).

Vor veni zile gri, cu plafonul de nori sprijinit direct pe grijile noastre, trebuie să fim pregătiţi sufleteşte pentru întunecările timpurii şi umezeala dureroasă. Eu nu am voie să fiu tristă, aşa îmi spune toată lumea, tu trebuie să fii veselă, să râzi toată ziua, să cânţi, să te bucuri... Aşa că nu-mi rămâne decât să scot de la naftalină toate metodele de autoînveselire şi poate măcar una din ele vă va priii vreodată.

Metoda Think Pink
Am furat-o de la un amic. Mama lui îl învăţase să se gândească la ceva roz când e trist sau deprimat. Roz...roz...vată pe băţ roz...elefanţi roz plutind în bule de săpun...şampanie roz...Parisul vesel şi un pisic beat din cauză de bubbleeeeeeeees...bubbleeeeeeeeees îngheţată de zmeură (e roz)....nasul pisicii e roz...păsări flamingo la apus...si cam atâtea lucruri roz cunosc.

Dacă metoda think pink nu ţine... încercaţi o cană de ciocolată fierbinte (cadbury hot chocolate este cea mai bună din lume) cu biscuiţi cu migdale...amintiţi-vă scena furtunii din Sunetul muzicii şi încercaţi să fredonaţi împreună cu Julie Andrews. Cum nu stiti cuvintele...
Raindrops on roses and whiskers on kittens Bright copper kettles and warm woollen mittens Brown paper packages tied up with string, These are a few of my favorite things.
Cream coloured ponies and crisp apple strudel, Door bells and sleigh bells and schnitzel with noodles Wild geese that fly with the moon on their wings, These are a few of my favorite things.
Girls in white dresses and blue satin sashes, Snow-flakes that stay on my nose and eye-lashes, Silver white win-ters that melt into spring, These are a few of my favorite things,
When the dog bites, When the bee stings, When I'm feeling sad, I simply remember my favorite things, And then I don't feel so bad.

Dacă nu vă place Julie Andrews, vi se pare demodată sau pur şi simplu nu e genul vostru...Ladies and Gentlemen, please welcome...Miss Eva Cassidy...

Miss Eva Cassidy era o mână de femeie...nu-i plăcea să cânte în public dar avea o voce dumnezeiască. De aceea ori de câte ori prietenii ei aveau ocazia, o încuiau în câte un studio de înregistrări preţ de câteva ceasuri, îi lăsau chitara la îndemână şi o rugau frumos să cânte. Şi Eva cânta frumos, atât de frumos că şi azi, când din întâmplare îi aud vocea pe genericul vreunui film, mi se face dor să o ascult încă o dată şi încă o dată...Over the Rainbow, Fields of Gold, Time after Time, You Take my breath away, Songbird...sunt doar câteva dintre melodiile ei cele mai bune. A înregistrat mai multe albume şi probabil pe fiecare din ele veţi găsi ceva să vă placă...E greu să dai argumente atunci când încerci să susţii o voce...ce să spui mai repede? Că e o voce caldă? Că are inflexiuni superbe? Că înaltele nu te zgârie? Ascultaţi-o pe Eva Cassidy, măcar de curiozitate. Începeţi cu Songbird. Şi dacă nu vă alină...

daţi pe cartoon network şi rugaţi-vă să nu fie iar desenele cu power puffs...cu puţin noroc veţi râde cu Johnny Bravo.

Eu alte metode nu am. Voi ce faceţi când vă e urât?