Nu uita să iei pâine

Pentru o secundă mi-am deconectat atenţia de la ecran fără să vreau: de afară s-a auzit prin geamul întredeschis un lătrat de câine urmat de o pocnitură puternică. Lătratul sună foarte familiar, e potaia domnului Dincă. Şi oarecum şi pocnitura pare familiară... adică nu pocnitura, ci mai mult ordinea lor. Cel mai probabil copiii de la blocul alăturat au mai scăpat o minge în curtea lui şi câinele a spart-o. Din nou. E un lucru ciudat, dar comun... în părţile astea ale oraşului, unde te plictiseşti repede şi în afara muncii de rutină nu ai alte activităţi, asemenea "evenimente" devin chiar plăcute, indică chiar pauzele de cafea.

Că tot era vorba de cafea, mă uit pe masă şi văd în jur de douăzeci de pahare goale. Doar dacă te uiţi pe fund mai vezi zaţ, dar nu în toate: doar în cele în care am avut grijă să nu înghit tot conţinutul. În jur e grozav de întuneric, probabil m-am luat cu munca şi am uitat de timp. Mă ridic încet şi sunt aproape sigur că tocmai mi-am auzit oasele cum scârţâie şi mă îndrept spre bucătărie. Paşii se freacă de podea cu zgomot: unu, doi, trei, patru.... şi am şi ajuns. Apăs pe clanţă şi deschid uşa bucătăriei dar în loc de scârţâit se aude pocnit de oase. Nu bag de seamă. Mă îndrept spre aparatul de cafea dar între timp aud cum îmi chiorăie maţele... poate ar trebui să mă opresc din băut cafea pentru seara asta.

Aşa că mă duc să deschid frigiderul. Pe uşa lui sunt o mulţime de bileţele de diferite culori pe care scrie acelaşi mesaj de sute de ori: "Nu uita să iei pâine". Frigiderul e plin de broaşte ţestoase. Nu pot vorbi dar pun pariu că sunt cam deranjate de mine şi ar vrea să închid cât mai repede. Şi atunci îmi văd salvarea: în fundul frigiderului: o conservă de pate. O iau şi închid uşa frigiderului în timp ce pe fundal broaştele ţestoase mă aplaudă. Cu un cuţit deschid conserva şi o mănânc goală fiindcă am uitat să-mi iau pâine. Gustul mi se pare greţos şi saliva mea uscată chiar duce dorul unei bucăţi de pâine, dar mă hotărăsc să iau mâine fiindcă cel mai probabil la ora asta magazinele sunt închise. Dau să-mi scriu pe un bileţel că mâine trebuie să cumpăr pâine, când tresar speriat de un zgomot. De afară s-au auzit un lătrat şi o pocnitură puternică. Probabil potaia domnului Dincă a mai spart o minge. Mă uit totuşi din curiozitate pe geam: Copiii de la blocul vecin tocmai au împuşcat potaia domnului Dincă.

Scriu pe bilet: "Nu uita să iei pâine".