Gravitaţia

Părinţii îmi spuneau
că noaptea gravitaţia se întrerupe.
Şi oamenii plutesc
în pijamale, ciocnindu-se
de pereţii odăii,
uneori zboară pe fereastră.
Dacă vreunul se trezea, ca mine,
ceilalţi reveneau la locul lor
sforăind de parcă nimic
nu s-ar fi întâmplat. Nu ştiu de ce
îmi spuneau ei asta, poate doar
ca să-mi provoace
imaginaţia, s-o împingă
într-o direcţie inutilă.
Chiar şi acum, la trei dimineaţa
încerc s-o surprind pe soţia mea
levitând lângă mine şi cărţile, rafturile
deasupra, atingând tavanul.
Am uneori sentimentul
celui părăsit de gravitaţie.
Sentimentul că sunt desprins, unul
care nu-şi ţine slujba sau viaţa.
Dar nimeni nu mi-o zice. Toţi
se uită cum mă-nalţ ca un balon,
trag săgeţi în mine, aşteaptă.

(în perioada 1 aprilie 2017 - 30 iunie 2017, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)