Bătrânul se trezeşte dis de dimineaţă, porneşte radioul, se bărbiereşte, se îmbracă frumos, udă muşcata din geam fredonând o melodie, pregăteşte un ceai, răstoarnă biscuiţii din pungă pe o farfurioară de porţelan, se aşază pe fotoliu şi aşteaptă, cu privirea agăţată de ceas. Încă zece minute. La şi cinci, aude soneria. Deschide uşa, îşi strânge nepotul în braţe, împrăştie piesele de lego pe covor şi încep să construiască împreună palate. Duminică o să se joace iar. Şi o să cumpere alţi biscuiţi.
