Stau pe marginea malului abrupt. Sufletul îmi e un deşert însetat de iubire. Trag aer in piept. Trei, doi, unu. Un an a trecut de când am adunat tot binele din mine şi ţi l-am dat ţie să te însoţească. Încă o dată. Trei, doi. Doi am fost. Acum sunt una. Una care a aşteptat zadarnic să te întorci. Trei. Trei paşi mă despart de sfârşit. Inima îmi bate cu forţă. Încă e vie, îmi spun. Închid ochii, pun căştile în urechi. Freddie îmi cântă despre miracole. Las hăul în urmă. Voi iubi din nou. Pe mine.
