04.11.2005




alături

ca şi cum am balansa
în pragul unei porţi,
poarta între viaţă şi moarte;
Sfântul Petru nu ne dă voie înăuntru
dar nici înapoi nu mai avem voie...
şi,
atunci,
ni se sorteşte să stăm,
de-a pururi,
înghesuiţi unul într-altul,
aici,
pe-acest pervaz


doi

cuvintele tale au parfumul lenii.
cuvintele mele au miros de sânge bătrân.

cândva,
înspre zori,
te-am surprins
pe când îmi devorai
inima.
te ascundeai sub plapumă
sperând că Dumnezeul celei mai frumoase iubiri te va
observa
cum mă confişti.


0 comentarii

Publicitate

Sus