concurs online de creativitate (şi o brumă de cultură)
Cu titlul ăsta îl citez pe un domn foarte drag mie, care se adresa unor cetăţeni, explicându-le lucruri. Aceştia păreau să dorească să înţeleagă ceva, fără să şi izbutească. Aşa că trebuiau puşi să repete, ca să fie verificaţi.
Aşadar, dragii moşului, nu facem un concurs de făcut mişto de Eminescu, aşa cum au priceput în mod eronat unii dintre participanţi. Nu ne batem joc. Citim şi recitim. Gândim cu mintea noastră, nu cităm (nici măcar inexact) din tomuri din alea de pus sub fundul copiilor prea mici să ajungă până la înălţimea mesei. Avem librării Eminescu, ştrand, licee, şcoli, teatre, bancnotă de cincizeci de lei noi, cămine culturale, fundaţii, organizaţii etc. Dar ce produs MERITĂ alăturarea cu Eminescu? Asta era ideea. Aşa că n-o să mai menţionez serii întregi de prezervative şi lenjerie intimă şi alte atrocităţi similare. Deşi, statistic, astea sunt pe primul loc ca frecvenţă în răspunsurile voastre. Ceea ce spune ceva despre felul în care e perceput Eminescu. Dar mai multe despre asta în emisiunea viitoare.
După această digresiune de natură organizatorică, să facem sumarul ideilor din ultima săptămână. Mi s-a atras atenţia că am trunchiat descrierea creativă a căruciorului Eminescu (din episodul anterior): Mai jos e partea a doua:
"Modelul Venere şi Madonă va fi lansat cu ocazia concertului Madonnei în România, preconizat cam peste 20 de ani, când Venera-bila artistă îşi va muta atenţia către nefericiţii care nu au apucat s-o vadă pe vremea tinereţilor ei întinse pe durata a 5 decenii; se pare că Madonna va interpreta Like a Virgin chiar din căruţul cu imprimeu Venere şi Madonă. [...] respectivul cărucior are în dotare o pereche de sfârcuri roz, moi, dintr-un material care poate fi ros când bebicilor plimbăcioşi le apar dinţii. În plus, printr-un mecanism dincolo de puterea mea de înţelegere, atunci când bebe vrea să doarmă, sfârcurile se pun pe recitat poezii decento-inofensiv-adormitoare. [...] Copilul meu ştie deja Somnoroase păsărele, deci rolul educativ al căruciorului nu poate fi neglijat. [...]"
Aş fi vrut doar să vă atrag atenţia asupra formulării "dincolo de puterea mea de înţelegere", mulţumesc. Sper să nu mai primesc şi alte reclamaţii.
Un corespondent ne aduce aminte de glume şcolăreşti cam fumate: "Eminescu e potrivit ca brand pentru orice produs care conţine cuvântul gel. Toata lumea ştie expresia ţi-ai dat cu gel în păr? Parcă eşti Eminescu [...] prin brand extension putem pune marca Eminescu [...] pe orice produs dedicat îngrijirii părului". Şi nouă ne vindea proful de română copii ale celebrei fotografii a poetului. I-am făcut mustăţi, ochelari, coarne şi-am scris pe el Wanted for 5.000 dollars. Şi proful şi-a dat seama cine făcuse măgăria. Aveam circa cincisprezece ani.
Din aceeaşi zonă avem şi "ar putea fi o conservă de fasole, pe care să o poţi savura în mijlocul pădurii, gândindu-te la versurile lui... Codrule, codruţule." Sau "faianţa Eminescu. Căci rămâne stânca, deşi moare valul..." De fapt, era din zona şantierelor de construcţii.
Săptămâna asta am găsit două liste complete cu produse de brănduit. Ele conţin "The Eminescu Effect - spray deodorant; Don't Get Mad, Get Eminescu - calmante; It's Good To Talk Eminescu - telefonie mobilă; The World's Eminescu Marketplace - supermarket..." şi tot aşa, până la apoteoticul "With a Name Like Eminescu, It Has to Be Good - fast food". Sau, mai bine, "Absolut Eminescu - organizări nunţi."
Nu pot să nu constat că ideile curg valuri. Mai e şi a doua listă: "Magazin second hand Sărmanul Dionis, cabinet stomatologic Nu spera şi nu ai teamă, pompe funebre Mortua est! sau Nu voi mormânt bogat, agenţia de recuperatori Eu nu ţi-aş dori vreodată să ajungi să ne cunoşti, pantofii Abia atingi covorul moale, institutul de dezalcoolizare Ce te legeni?, clinica de geriatrie Trecut-au anii, plăcinta de cireşe Atât de fragedă, societatea de defrişări urbane Şi dacă ramuri bat în geam".
Prolific. Nu înţeleg la ce foloseşte societatea de defrişări urbane, dar se păstrează şi asta în categoria ideilor creţe. Pe lângă contribuţii, am primit şi urale, aprecieri şi multe altele. Mie mi-a plăcut "concursul vostru e simpatic". Aştept "e dulcel" sau "drăguţ". Sau, cum spunea altcineva, "Eminescu este un laxativ. Îi linişteşte pe constipaţi."
Am "recoltat" în ultimul timp sugestii de a-l pune marcă pe Eminescu pe antidepresive, călătorii spaţiale, ghid turistic montan, automobil naţional (Dacia n-ajunge?), purgativ pentru politicieni (să se dea la farmacie numai cu legitimaţia de partid?), antivirus informatic, "săpun de pete (sic!) (pentru metehnele româneşti care pătează conştiinţa naţiei)" - adânc! - şi "lista ar putea continua, am o mulţime de idei de afaceri [...] Aştept sponsori!"
La "recolta" asta am strâns puţine imagini, dar nu pot să nu menţionez "Cu Eminescu vrăjeşti fetele", după cum se vede în imagine.
Produsele alimentare ne-au invadat şi de data asta: margarină, cozonaci, "cel mai bun sortiment de făină albă, pentru că ideile se coc româneşte şi cresc după multe frământări [...] merge şi la clătite şi minciunele!", acadele, bere, caviar, brand de dulceţuri şi gemuri ca "să fie ceva ce străinii vor dori să ia cu ei acasă, ca specific românesc".
Mi-a plăcut mult Eminescu 1.0, dicţionar de rime în limba română: "Ar putea fi un software de generat rime pentru poeţii începători sau copywriters. Programul ar putea fi construit pe dicţionarul de rime pe care Eminescu şi-ar fi dorit să-l termine. Acest brand chiar nu ar afecta imaginea poetului nici în faţa celor mai ultra-ortodocşi fani ai acestuia. Ar fi doar o extindere electronică a geniului său".
Am găsit şi o anti-variantă de produs pentru Eminescu: guma de mestecat. Motivaţia e coerentă, aşa că se reţine în concurs: "o mesteci / îl diseci; îi simţi gustul / îl interpretezi; îi epuizezi aroma / îi epuizezi cele 4 direcţii de despicare a firului; în final nu se ingurgitează nici guma, nici insul: nu sunt produse comestibile / digerabile. Sugestie de comercializare: împreună cu prospectul redactat de cei avizaţi. Pot exista efecte adverse. Şi posibilităţi de accidentare, de exemplu, dereglare a simţului gustativ."
Cred că asta ar vrea să spună mai toţi participanţii: despicarea firului dereglează simţul gustativ. Fiecare a avut cel puţin o experienţă neplăcută cu Eminescu, de la 99 strofe din Luceafărul de învăţat până mâine, pentru că nu ţi-ai scris tema şi până la nemuritoarele comentarii, de învăţat pentru examene, acum aflătoare şi în culegeri care se găsesc de cumpărat pe piaţă. Asta nu vă enervează?