Despre Fluturaşul Monstruos. Dicţionar biberonezo-român (vol. I)

- Ce mai faceţi? M-am uitat să văd ce ai mai scris şi nu era nimic nou, mi-a spus în dimineaţa asta Julianne.
- Păi nu mai era că n-am avut vreme să mai postez. Dar suntem bine, dormim cam puţin... ziua e lungă... Suntem la etapa cu fluturaşul monstruos.
- Ce-i ăla?
- Ştii tu, chestiile alea pe care le împing copiii pe străzi. E frumos colorat şi zornăie şi mai bate şi din aripi.
- Ahaaa, am avut şi noi unul din ăla, din lemn. Îţi dai seama cum suna!
- Da, dar al tău nu zornăia, nu?
- Nu.
- Ei, ăsta are niste bile de plastic care se pocnesc între ele. De zornăit, zornăie antenele... Ce să mai, ştie toată lumea când e Iri pe-afară. Se aude de la colţ. În casă fluturaşul monstruos dispare, că e greu de suportat, la acustica apartamentului nostru...

Şi iar povestesc despre Irina. E şi greu să nu povestesc pentru că toată lumea vrea să ştie ce mai face aia mică. "Aia mică" a învăţat să pupe. La propriu. Direct pe obraz. Cu ţoc! În schimbul unei pupături, întinde şi ea la pupat genunchii şi mânuţele, toate rănile trecute, prezente şi viitoare, chiar şi pe cele vindecate, pentru că, în ciuda impresiei generale, copila nu uită nici o bubă.
- Iubeşte-o pe mami!

Îşi lipeşte obrăjorul de al meu şi stă aşa câteva secunde. Poate 5, poate 6. Pentru mine puţin, pentru ea o eternitate.
- 'tagatagatagata!

Atât. Apoi o zbugheşte la fluturaşul monstruos. Uneori se întoarce şi arătând spre pampers rosteşte foarte clar unul dintre cele 2 cuvinte magice: caca! pipi! "Se spune să nu-i stresăm pe copii cu oliţa, mi se plângea deunăzi o prietenă. Dar nu spune nimeni nimic despre faptul că ei ne stresează pe noi cu cacapipi". Aşa e. Când ţi-e lumea mai dragă, de sub un bor cu dantele, o pereche de ochi umezi se ridică în sus şi se aude un firicel de voce: caca! Alarmă falsă de cele mai multe ori, trecem elegant peste momentul stânjenitor, zâmbim şi plecăm mai departe.


Dicţionar biberonezo-român:

aia = vreau acel obiect, de acolo (urmăreşte degetul)
'aidi= haide să mergem. acum!
'am= 1. ham, un căţel de pluş maro, fără de care nu se iese din casă 2. cuţul alb, cel cu care doarme 3. orice câine de pe stradă.
Anaaa! = o fetiţă din parc pe care o strigă de vreo 75 de ori pe zi. (probabil prima prietenă a Irinei)
anana = hai la groapa cu furnici (biberoneza este o limbă sintetică)
A(n)di! = Andrei! (băiatul unor prieteni pe care l-a cunoscut acum 2 săptămâni şi de atunci îl tot pomeneşte)
apa = orice, în stare lichidă, un lichid (ploaie, ceai, suc, pipi, balta, lac)
Apiapia= fă-mi baie!
ata!= asta, orice.
Auuu = Valu!
Baaau!= te-am văzut!
beeeah = nu e bun, bleah!
Bi = bine!
caacauuu = cafeaua. Apa mamei cea neagră din care nu bea decât mama şi în care Irina îşi bagă uneori degeţelele.
Da! = da, ok, bine. (condescendent)
gaaaaau = gol! (era inevitabil, tocmai ce s-a terminat campionatul de fotbal)
gac = Jack (un greiere trăznit - figurină de plastic verde reprezentând un greiere în viziunea unei edituri pt copii, însoţită de cărticică)
Iiiiina = Irina
Î! = un an.
lala = unul din cei 4 telletubbies (cel galben)
maau = pisica. (noul nume de botez al domnului Mitz)
maie! = sunt mare.
mama! = mama
mamaia = "mama mă-sii!" (vorba de năduf a bonei)
manana! = Mariana!
Naii= (nani) mi-e somn.
nenene! = NU. hotărât nu!
niii! = Annie furnicuţa (tot de plastic, roşie. tot însoţită de cărticică)
niamiam= mi-e foame! (după caz, dacă suntem în magazin, poate însemna "vreau pufuleţi")
o-o= telletubbies. toţi 4.
pa! = 1. să mergem la plimbare! 2. pleacă! 3. schimbă canalul! 4. să înceapă telletubbies, să plece ăştia de acum.
Pa-cuuu= Paco, cîinele vecinilor de palier.
tachii = tati!
tagatagata = Gata! destul, ajunge, nimic mai mult.
tai! = Stai!
tapta = lapte (la fiecare masă, Maau primeste tapta)
tata! = 1. tata 2. stăpânul pufuleţilor
tataia = un batrân din blocul de vis-a-vis
uco-uco! = 1. leagăn. 2. vreau în leagăn.
uni = unde e? (orice se poate ascunde la spate, pentru ca apoi să întrebi uniii?)
(va urma)