Însă, ca să poți găsi ceva "acolo", imaginea se presupune că are o anumită profunzime, nu?
Aplicând regula oglinzii, cu fiecare pas pe care îl faci spre subiectul care te interesează, subiectul se apropie de tine pentru a-l cunoaște și a-l înțelege mai bine. În cursul acestui studiu, trebuie făcut un exercițiu: trecerea de la nevoia de informație tehnică, pragmatică, la nevoia de înțelegere estetică a subiectului. Cum îl percepem este rezultatul intromisiunii și al extromisiunii fluxului vizual, ceea ce este el de fapt, ce transmite, dar și cum este înțeles, atât formal, cât și psihoemoțional. Vizibilul creează o punte care revelează invizibilul, iar o ruptură în această trecere anulează sensul senzorial al fotografiei.
Fără a abandona verosimilul, reducerea imaginii la forma primară, la abstractizare, prin simplificarea ei la esență, este urmată de recompunere și materializare în forma nouă, echivalentă.
În același timp, crearea unui context comun se realizează printr-o interrelație determinată de structuri și idei similare a două sisteme a căror vibrație vizuală poate atinge apogeul rezonanței.
(click pe oricare fotografie pentru slideshow)
