În același an, Statele Unite ale Americii l-au ales din nou pe Donald Trump să le fie președinte, un candidat extremist, care la finalul primului mandat instigase la violențe chiar pe Capitoliu, în clădirea Congresului.
Războiul din Ucraina continuă tot anul, iar rezistența ucraineană pare să slăbească. La sfârșitul anului se discută despre pacea pe care ar putea-o media Trump.
În Fâșia Gaza violențele ating un apogeu, după ce Israelul fusese la rândul său atacat. Riposta israeliană pare prea dură și opinia publică din occident înregistrează o creștere a sentimentelor antisemite.
Conflicte izbucnesc în Asia, în Africa, mici războaie locale nimicesc populațiile neajutorate. Am spune - așa se întâmplă de când lumea, dacă nu am vedea cum conflictele majore- și violența generalizată ca limbaj și comportament public - n-ar încuraja tot mai mult o "reglare de conturi" internațională.
Poate că intrăm într-o altă etapă politică, a dezordinii care precede o nouă ordine. Dar despre ce fel de ordine poate fi vorba în condițiile în care ne aflăm pe nisipurile mișcătoare ale realității și manipulării virtuale?
Nu știu cum va intra 2024 în istoria lumii, dar în memoria mea va rămâne anul furtunilor care au măturat Spania și sudul României, al secetei care a uscat restul țării. Nu voi uita cum arătau albiile râurilor, chiar cele de munte, mai mult secate.
Nu sunt o fire catastrofică, dar schimbările însemnate, efectele lor, pe care le vezi cu ochii tăi, nu pot să te lase nepăsător.
Speranța vine însă de la tinerele generații care sunt tot mai preocupate de protejarea mediului și care au ajuns să facă din aceste politici un stil de viață. Am cunoscut astfel de oameni și multe ONG-uri care lucrează pentru salvarea naturii.
Nu va putea fi uitată, desigur, catastrofa politică din toamna acestui an, alegerile din România. Un fel de încălzire globală în materie de propagandă amenință statele lumii, democrația. Ce s-a întâmplat în campania pentru prezidențiale dă peste cap toate convingerile legate de stabilitatea unei democrații. S-a discutat despre suveranitate, însă propaganda on-line, campania de pe rețelele sociale arată că numai despre suveranitate nu poate fi vorba, în condițiile în care sunt promovate interesele oculte ale altor state folosind noile tehnologii.
La sfârșitul acestui an putem spune că societatea umană se dovedește tot mai vulnerabilă în pofida evoluției tehnologice - insecuritate în pofida oricărei securități materiale.
Ce e de făcut? Să ne amintim cum a ieșit omenirea din întunecatul Ev Mediu. Printr-o Renaștere culturală. Și să ne gândim ce am putea face ca s-o avem.
*
Așteptăm topurile / retrospectivele amintirilor voastre din anul 2024 în word, cu diacritice (nu uitați un titlu și o fotografie reprezentativă pentru unul din momentele anului 2024), pe adresa [email protected]. Vă așteptăm cât aveți nevoie pentru a scrie. Suntem aici oricând ne scrieți. Mai multe detalii despre acest fel de top în invitația de aici. Pe scurt: prima și singura regulă e că nu e nici o regulă, puteți scrie despre tot ce v-a rămas în minte și suflet din 2024. Vă rugăm să dați ștafeta mai departe, trimițând invitația prietenilor voștri. (Redacția LiterNet)