Lăsa în urmă toate promisiunile, zâmbetele și minciunile, aerul rece îi vâjâia pe la urechi, părul îi flutura în sus, inima sfărâmată îi bătea cu putere, cu atâta putere încât își desfășură aripile, le întinse, bătu din ele de câteva ori și se desprinse cu o clipă înainte ca trupul să i se izbească de asfalt. Vântul o purtă deasupra clădirii de pe care pășise în gol cu doar câteva momente înainte, se roti de câteva ori, mai aruncă o privire în jos spre ceea ce fusese până atunci și se alătură celorlalți porumbei.
Ina Moldoveanu
Normal nu ne amintim dacă am avut o altă viață anterioară. Dar eram într-o mașină cu cel care-mi era soț și ne certam, apoi brusc mi-a fost frig și m-am trezit cu-n viermișor în cioc. Dar eu sunt vegană. Iar acum sunt un pui de cioară atipic. Sunt independentă. O să mănânc broccoli din farfuria blondei ăsteia sfrijite. O să-l șantajez dragă, nu a murit în accident, a fost sedată de el. A, m-ați omorât? M-a atacat un pui de cioară, sunt alergic iubito. Lasă că vei fi limbricul iubitei, n-o să scape de tine. Karma.
Yuka Brevi
Am fost și eu pisică. Stăpâneam un regat întreg. Slugi? Niște oameni. Nu-i recomand, dar nu am putut scăpa de ei. Deveniseră dependenți de mine. Deseori, pândeam păsări. Iubeam să le vânez. Mă simțeam ca într-un rollercoaster existențial. Adrenalina era la maxim, stăteam încordată ore întregi, nu puteam să nu mârâi de plăcere. Le rupeam gâtul puțin câte puțin. Mă jucam cu ele, le dădeam speranță, apoi iar le ronțăiam. Când nu mai mișcau, le abandonam cu dispreț, se lăuda o cioară grivă unui motan gras, castrat.
