Toți sunteți subalterni. Aici doar eu am puterea. Vocea domnului Bielski răsună tăios în hala plină de muncitori, unde orice protest era înăbușit rapid. Vreți salarii mai mari, condiții mai bune, în timp ce statul mă ruinează? Taxe, impozite, controale, și voi faceți grevă? Asta vă e mulțumirea? Se lăsă o tăcere grea. Bielski rânji și arătă spre ușă. Porțile sunt deschise. Cine nu-i mulțumit, să plece. Alții așteaptă să vă ia locul. Doar un glas din mulțime: cine așteaptă? Că noi, când ieșim, la poartă nu e nimeni.
Vlad Mușat
Am rugat-o pe Tatiana să fie atentă la detalii când îmi face tatuajul. Fiecare clădire prăbușită, fiecare pisică ori câine, fiecare pasăre de pe cer. În mijloc, un cordon ombilical rupt, un bebeluș și mult sânge. Tatuajul trebuie să-mi amintească cum am ajuns pe lume, chiar în timpul cutremurului. Sunt cel născut printre morți, care a țipat până când o cățea l-a auzit și dacă n-ar fi fost povestea mea, n-aș fi crezut că m-a alăptat în dorul puilor morți. Pompierii au reușit cu greu să mă ia de lângă ea.
Gyorgy Gyorfi-Deak
Tată, am găsit o modalitate prin care putem să ruinăm concurența, zise proaspătul bancher către mogulul financiar. Bătrânul îl măsură cu privirea. Pe voi nu v-au învățat nimic la universitatea aia unde te-am trimis să studiezi finanțele? Vai, tată, uite diploma. Dă-o încolo de facultate, că viața e cea mai bună lecție. De ce vrei tu să falimentezi rivalii? Ca să acaparezi piața? Imediat va interveni legea anti-monopol și te va bloca și pe tine. Mai bine lasă-i să se îndatoreze și tu adună dobânzile.
