Pic și Nic șed cu mâinile în poală lângă doamna și domnul Jefferson și ascultă concertul de orgă de la catedrală. Tii, ce frumos, parcă ar fi un mamut și o mamută care vorbesc într-o peșteră. Doamna îl privește amuzată pe Nic. Și de ce apasă domnul acela pe clape, întreabă Nic la urechea fratelui său. Ca să știe îngerii dinăuntru în care din tuburi trebuie să sufle. Nic pare încântat de răspuns. Și pe pedale de ce apasă? Pedalele deschid o ușiță pe unde ies îngerii obosiți și intră cei odihniți.
Răzvan Drăgoi
Mi-am luat un autoturism flinstonian. Foarte rapid la vale și ușor la deal, are motor pe bază de voință și procese de conștiință. Nu are pedale, îți bagi direct picioarele în motor, inclusiv la propriu. Frânarea se face pe bază de impact, când te lovești de ceva, se oprește. Transmisia se face prin fecundare catenară, adică are un lanț în care, când are el chef, intră un ștuț. După nouă luni, ies mai multe lanțuri mici, care gânguresc după vaselină. N-ar fi rău să inventeze careva și roata.
David Brescan
Clovnul portocaliu apucă trei oale, le aruncă în sus una câte una și porni să le jongleze călare pe monociclu. Era singurul giumbușluc pe care îl știa. Pe jos era desenată harta lumii. Porni din America și ocoli arena de două ori. Când ajunse pentru a treia oară în dreptul Rusiei îi alunecă piciorul, se trezi la pământ iar toate oalele se sparseră în Europa. Tribunele izbucniră în râs. Clovnul portocaliu se înclină ironic spre public și ascunse în buzunar pedalele rupte, ștampilate cu Made in China.
