Am fost prieteni toată facultatea. Și-n fiecare zi în care ne-am văzut, i-am luat un trandafir de la florăria de la colț. Înainte de absolvire, mi-am luat inima în dinți și am cerut-o de nevastă. I-am arătat și Loganul cel nou cumpărat cu banii munciți în timpul studiilor. M-a refuzat pe motiv că-s nesocotit. Cu formula dobânzii compuse a calculat că dacă aș fi investit toți banii dați pe trandafiri aș avut acum măcar de-o Skodă. Eu știu că termină matematica, da' chiar așa? Ce urmează, să candideze la președinție?
Monica Bologa
La prima întâlnire mi-a adus cinci frezii. La a doua, un buchet de lalele. După o săptămână a apărut la ușa mea cu brațul plin de trandafiri. În fiecare zi, casa îmi era plină de un parfum amețitor. După ce florăria lui a dat faliment, ne-am despărțit. În locul florăriei, un tip a deschis o gogoșerie. M-am îngrășat cinci kile. Acum, stau lângă un magazin de bijuterii. Am ieșit cu patronul de câteva ori. Singura bijuterie pe care mi-a dat-o a fost un inel. L-am refuzat. Eu vreau doar flori, multe flori.
Monica Ciurea
Anii '90 ne-mbolnăviseră de febra schimbării. Pe gang la BIG, pensionarii stăteau la rând la plase electorale, la merceria Orizont se băgase, culmea, Cioran, de la farmacie cumpărai liber vată, adidași Torsion, la Patru craci, fostă Împinge tava, se vindeau blugi de la turci, la Balneare se juca bingo, biblioteca era birt, consignație, la ziare se schimbau dolari și în hotelul La Maici, Banca Religiilor îți dădea credit doar cu buletinul. Doar la vechiul Shakespeare pe colț încă se-mpachetau în sonete noi buchete.
