05.07.2025
Astăzi ne vom bucura și noi de bonusul primit de Marty, fiindcă, după cât îmi amintesc, data trecută, cu gongul, se încheia seria instrumentelor de percuție. Oare despre ce va fi vorba?

- Aș vrea să te rog ceva, dar mi-e rușine.
- Spune!
- Dacă tot mai există atâtea instrumente de percuție, nu mă lăsa să-mi amintesc de monstrul ăsta și mai arată-mi unul mai mic și mai delicat. S-ar putea?
- Pentru tine, orice se poate. Vino-ncoace, pui de marțian și ascultă clinchetul acestui instrument, făcut pe dimensiunile tale.


- Ce bine! E mic și are un sunet clar și plăcut. Știu și ce formă are. Este un triunghi.
- Așa se și cheamă: triunghi sau trianglu. Făcut dintr-o bară de oțel, îndoită în formă de triunghi, după cum poți să vezi, este deschis la un capăt. În felul acesta, când e lovit cu bagheta de metal, sună mai bine. Iată:


- Ce simplu este!
- Stai puțin, că nimic nu e așa de simplu cum pare.


- Nu aș fi crezut câte tipuri de triangluri există și cât de atent le alege interpretul. Ai avut dreptate! Nu este chiar atât de simplu.
- Ca bonus, am găsit un moment cu totul special. Compozitorul și dirijorul Leonard Bernstein (1918-1990), renumit și pentru concertele pentru tineret atât de interesante și atractive pe care le-a ținut, este surprins mai jos într-o înregistrare în care are "treabă" cu trianglurile. (După seria acelor concerte duminicale, a fost editat și în limba română un volum).



- Hihihi! Eu aș fi putut? Pare ușor, dar văd că lor le era greu să facă acel ritm... Aaaa!
- Ce faci? Te-a apucat căscatul? Vezi că aveam dreptate când am zis că gongul e ultimul din grupă? Mă gândeam ca după el să fac o pauză și să te odihnești puțin.
- Facem pauza acum. Dar eu sunt un tip activ, așa că nu vreau să dorm. Zac un pic și tu îmi mormăi acolo ceva la ureche.
- Întinde-te și eu îți vorbesc în fugă despre câteva instrumente de percuție prezente în folclorul românesc.
- Cum ai făcut la instrumentele de suflat?
- Da.
- Vreau. Stai să mă-ntind... Gata sunt!
- Darabana, varianta populară a tobei mici, era folosită la țară și ca instrument muzical, dar și ca mijloc de a anunța ceva care trebuia să fie știut de toată lumea. Toboșarul bătea darabana, lumea se aduna și atunci se putea face anunțul. Tot un fel de instrument care cheamă lumea, de data asta la biserică, e toaca. De fapt, e o scândură, agățată cu niște sfori de un suport, în care se bate cu două bețe. Sunetul și felul în care se bate toaca e specific și, atunci când un compozitor vrea să sugereze viața la țară, o introduce în orchestra simfonică pentru atmosferă. Haide să ascultăm cum se bate toaca la mănăstirea Putna.


Mai există morișca, un fel de jucărie gălăgioasă, care se învârte și produce un zgomot strident, zurgălăii, care sunt mai mulți clopoței, prinși uneori la picioarele unor dansatori numiți călușari.
- Sanie cu zurgălăi... Am auzit undeva acest cântec.
- Ascultă-l încă o dată în interpretarea unei mari cântărețe de muzică populară: Maria Lătărețu (1911 - 1972). Și apoi vezi un dans al călușarilor.



- Ce mult mi-au plăcut călușarii!!!
- Te cred! Sunt grozavi! De buhai nu cred c-ai auzit, fiindcă se folosește doar la colindat. E un instrument improvizat dintr-o putinică în care se ține brânza, cu gura închisă de o membrană din piele de oaie, prin centrul căreia trece o șuviță de păr de cal, înnodată în interior. Trăgând șuvița cu mâinile ude, instrumentul scoate un sunet asemănător mugetului de taur.


Îți mai prezint un singur instrument din seria instrumentelor populare, unul care este instrument de percuție, pe-o parte și instrument de coarde pe de altă parte: țambalul. Este alcătuit dintr-o cutie de lemn, pe care sunt prinse, într-un mod anume, o mulțime de coarde din metal. Unele scot sunete mai groase, altele mai subțiri, dar acestea toate au înălțime determinată. Instrumentiștii pot cânta la țambal cu multă virtuozitate și fac asta lovind coardele cu două baghete de lemn, puțin îndoite la un capăt, învelite cu pâslă. De-aia l-am asemănat cu celelalte instrumente de percuție, gen xilofon. Totuși. având atâtea coarde, el e rudă bună cu instrumentele de coarde, despre care abia aștept să îți povestesc.



Dragilor, vă zic acum "la revedere" și vă mai spun un mic secret: și eu aștept cu mare nerăbdare să aflu tainele instrumentelor de coarde.

(va urma)

2 comentarii

  • Frumoase exemple!
    Sofia Ulubeanu, 05.07.2025, 14:56

    Pe langa textul minunat, parerea mea este ca exemplele video(audio) completeaza perfect articolul!

  • Un “bonus” seducător
    Daniela Ștefǎnescu, 07.07.2025, 18:35

    M-am amuzat copios în acest început de săptămânǎ citind despre instumentele de percuție şi ascultând muzica aleasă cu atâta grijă de Nicole. Muzică veselă, vioaie, de nu mi-am putut ține picioarele pe loc și m-am alăturat zurgălăilor, apoi călușarilor, apoi horei săltǎrețe - aș vrea eu să dansez așa, deci glumeam desigur.
    Înregistrarea cu Leonard Bernstein m-a distrat grozav, dovedindu-mi însă că nu e deloc ușor să stăpânești triunghiul/ trianglul (adicǎ arta de a cânta la el), despre care aflăm atâtea detalii interesante.
    Aș tot enumera, dar, de fapt, cel mai important este să nu uitǎm scopul întâlnirii: explicațiile teoretice care, fiind făcute cu darul de povestitoare al lui Nicole, nu par nici anoste, nici obositoare, ci sunt de-a dreptul seducătoare.
    Mulțumesc, Nicole, pentru acest “bonus”, cum l-ai numit!

Publicitate

Sus