Care să fie? Știi și tu, dacă ai interacționat vreodată cu cei care au școala vieții. A doua planetă albastră e Pământul plat din capul suveraniștilor, un disc cosmic cu margini de aur și curcubeu, unde Soarele e un bec pus să ne țină treji, Luna o hologramă făcută la comandă, iar gravitația-i o farsă globală. Ne ferim de 5G cu pătrunjel-n șosetă, aprindem lumânări parfumate să alungăm undele negative, și credem că gheața se topește din cauza gândurilor rele, în timp ce filmăm cu entuziasm apocalipsa imaginară.
Iulia Vîși
Dincolo de lichidul amniotic marea miroase a mamă. Brazii nu au ace, iar munții nu se mai văd de câmpie. Soarele e lumina incubatorului și îmi e frică să nu fiu prematur. Mama eu vin acasă. Când lipsa oxigenului ne face albaștri coborâm spre lac, bem din verdeața lui pentru câteva săptămâni. Apoi ne scufundăm mai adânc să prindem pește. Mama eu vin acasă. Uneori mergem la cules de libertate și copilărie. La școală ne învață să trăim aici și acum. Voi îl numiți prezent. Mama eu vin acasă și nu sunt din viitor.
Aurelian Țolescu
Da, s-ar putea să existe o a doua planetă albastră, cu condiții de viață ca pe Terra, HD 20794 d, dar din cele spuse de oamenii de știință, ar fi cam departe, la 20 de ani lumină. Nici măcar gândul nostru, care circulă cu viteză chiar mai mare decât cea a luminii și bărbații căsătoriți chiar știu asta, nu poate ajunge acolo în timp util pentru noi. Eu prefer albastrul de acasă, liniștea și pacea din jurul meu și îmi doresc să revăd marea albastră din ochii iubitei mele, atât cât voi mai fi aici.
