Urbea noastră mică are, totuși, tramvai și șapte facultăți. Avem un concetățean care a fost ani mulți prin Parlament. După primele alegeri, a uitat că promisese orașului o facultate de Litere. După următoarele, a uitat de facultatea de Istorie. La fel cu Educația Fizică, Științele Economice, Construcțiile și Mecanica. A șaptea oară a promis Filosofie, a candidat la primărie și a pierdut. S-a întors la afaceri și a înființat o rețea de șapte minicazinouri. Se numesc Goldstar, dar toată lumea le spune Facultățile.
Ana Maria Dobre-Nir
Zorimeth privea floarea. Se clătina ușor, dar vântul dispăruse. Era oare reală, se întreba în sinea lui. Întrebarea i se prelingea în oase. S-a ridicat și a mers prin sectorul de sticlă al orașului, întrebând fiecare ființă. O vezi și tu? Unii clipeau, alții râdeau. Nimeni n-a răspuns. În piept i se strângea ceva ca o gheară umedă, de parcă plămânii nu mai recunoșteau aerul. Gâtul îi pulsa. Toate cunoștințele strânse în ere de studiu tăceau acum, inutile. Dacă doar floarea era reală. Sau el nu mai era.
Yuka Brevi
Privesc biblioteca unduită prin paharul de șpriț rece. Prea cald îmi e, prea singur îs când nu plătesc. Degeaba am atâta școală și înțeleg Teorema lui Fermat. Am sunat fără speranță la un număr de telefon. Mi-a răspuns o voce masculină - puțin plictisită, mi s-a părut - și a promis rezolvarea tuturor problemelor. S-a prezentat rar, sigur pe el, ca fiind un Lama al școlii tantrice Gelugpa. L-am crezut. Am plătit cât pe o oră de videochat cu ultimul upgrade, Sofia.exe v9.9. Mai torn un pahar.
