Era cel mai bun client al meu. Mă suna și îmi spunea că vrea să se plimbe în afara orașului. Mergeam să îl iau cu taxi-ul. Îmbrăcată în uniformă de șofer. Așa îi plăcea. Ore în șir mergeam cu mașina. Nu aveam o destinație clară. Târziu în noapte îl aduceam înapoi. Dimineața mă trezeam alături de el, mă săruta și îmi șoptea la ureche, a fost bine aseară, azi cine suntem? Cine vrei tu, ce zici de Scufița roșie, îi răspundeam privind scaunele din mijlocul camerei așezate ca o mașină. Doar dacă lupul ești tu, draga mea.
Iulia Stavre
Spre ziuă, am luat ultima cursă din noaptea aceea. Fusese o nuntă mare, peste cinci sute de invitați, miri cu ștaif, invitați celebri, reporteri pe la uși. Mă așteptau chiar ei, mirii. Puțin șifonați, tineri și frumoși. Mirele avea în mână o geantă, cu cealaltă își ținea aleasa. I-a deschis ușa din spate, el a stat în față. Când au urcat, fata a zâmbit discret. La destinație, mirele mi-a lăsat un bacșiș așa de mare că nu îmi venea să cred. Pe mireasă am găsit-o dimineață pe scaunul din spate. Dormea.
Sonia Ungureanu
Bă, să zici că ți-ai plătit facultatea din banii tăi când ți-o da mă-ta banii ăia. A fost din banii noștri. Când câștigam de două ori cât tine, io nu mai ziceam că-s banii mei. Ai stat peste program? Păi și io am dormit? Cu copiii a stat tac-to? Menajul l-a făcut mă-ta? Ți-a gătit amanta? Doriți prin centru, doamnă? Ia-o, dom'le, pe unde e mai bine, nu contează, că tot acolo ajungem. Apa șiroia pe parbriz și o voce perfectă se tânguia în difuzor - I'd rather go blind. Da, mă, și eu pe tine. Mult de tot. Boule.
