Decât, spuse bărbatul care naviga de pe dreapta pe stânga și oarecum înapoi. Un câine ciufulit ieși din curte, îl adulmecă și apoi fugi cu coada între picioare. Așaaa. Șef. Io. Cu un deget în aer, căută încă un cuvânt clarificator, dar nu îl găsi. Aha. Bărbatul se uită la câinele care îl urmărea acum din spatele porții. Tu. Io. Te pup. Bărbatul aproape se prăvăli în 4 labe și începu să miaune. O femeie strigă. Bețivule, ne faci de râs. Dacă îl mai sperii mult pe Titi, va dormi el în casă și tu în cușcă.
Liviu Rusnaciuc Petru
Eu uragan, tu adiere. Eu univers, tu antivers. Eu materie, tu antimaterie. Eu gagici, tu le păruiești. Eu muzică pe maxim, tu boxe sparte. Eu plăceri carnale, tu carmangerie. Eu nopți în baruri, tu dragon scuipând foc. Eu nu te mai iubesc, tu mă iubești de mori. Eu te iubesc de mor, tu așa ș-așa. Eu vreau mașină, tu vrei combină. Eu mai vreau un copil, tu mai vrei dar nu acum. Eu cerul, tu marea. Eu vâsle, tu barca. Eu vâslesc, tu mă cerți că de ce ne dăm numai în una. Ne dăm în toate după ce-o scufundăm pe asta.
Arthur Ianoși
cum se dădeau Pamela cu Mitch, fix la apus, când valurile mângâiau plaja cu nesaț. Eu, în slipul meu roșu de la reduceri, el, un Mitch de cartier, cu pieptul păros ca o perdea de corali. În loc de colac de salvare, aveam o găleată de vopsea, iar în loc de nisip fin, noroi de la baraj. Când am strigat Ajutor, au venit doi pescari și-un câine cu nasul turtit. M-au resuscitat cu o perie ruginită de grătar, iar el, namac, mi-a șoptit suav: Ți s-a dezumflat barca, dar ți-a rămas sufletul la ponton.
