De câteva zile plâng că vreau la mall, să-l văd pe Moșu. Astăzi, tata, sătul, zice: hai. Lume multă, copii nerăbdători. Într-un târziu ajung în brațele moșului. Mă uit la el, se uită la mine: știi vreun cântecel? Cânt. Vreo poezie? Îi spun. Vrei ceva anume? Tac. Îl privesc dincolo de lentilele ochelarilor. Îl trag de barbă, icnește: auuu. Îmi apropii nasul de gura lui, nu miroase a bere. O fi chiar el. De unde ai bani pentru cadouri, când ai mei de-abia pot plăti facturile? Pare încurcat. Așa-i că lucrezi la negru?
Ion Calotă
Când eram mic, zburam pe un Pegas, o bicicletă la mâna a doua, pentru că Moșu' nu avea bani să cumpere una nouă. O dată pe an credeam că sunt un mic comunist fericit. Primeam de la Moș Gerilă câteva bomboane cubaneze, o banană verde, cumpărată pe cartelă, pe care o îmbrăcam în rochii din ziare, ca să se coacă, și o portocală pe care o țineam seara sub plapumă să am impresia că îmi e cald. Desigur, acum nu mai sunt tânăr. Acum eu sunt Moșu'. Trupul meu s-a oprit din creștere. Acum mai cresc doar în mintea mea.
Cecilia Fofiu
Moșule, ce tânăr ești, fredonează ea îmblătind amarnic, cu sucitorul, foitajul. Se unduiește din șale în laterale și mai abțiguie una aluatului. E prima oară când vii la mine, cântă rânjind cu subînțeles. Nu te mai las să pleci, repetă apăsat ungând magiun pe romburile de cocă și îmbrățișând frigiderul. Noapte de vis alături de tine, suspină privind pierită în tavan. Bagă tava în cuptorul încins, face o piruetă și pornește, acum răcnind de-a binelea melodia, la aspirat casa. Detectorul de fum o acompaniază isteric.
