Anunziata îl zări pe Nino traversând piațeta. Banii de la Signor Paladino vor împlini visul logodnicului. Sacrificiul în numele artei rămâne secretul ei. Poftește, Nino. Repetă. Signor vine curând să te asculte. Te recomandă la taverna. Mi-a achitat în avans suma pentru bursă, ne ajunge amândurora. Acordurile chitării inundară rapid mica încăpere. Dar tinerii nu aveau cum să audă gâlgâitul gros, râsul sinistru al lui Signore Paladino, bucuros că învinsese atât de ușor naivitatea fetei.
Arthur Ianoși
pentru cea mai groasă carte scrisă pentru publicul larg. Dacă Colecția de romane Miss Marple a lui Agatha are 322 mm grosime, 4.032 de pagini și 8 kg, imaginați-vă că a mea e dublă și are și un titlu care te agață imediat. Cum să-ți fuți viața în 1977 de moduri diferite. Și asta nu e tot. Am scris-o în chirilică, pentru că am fost inspirat de Ionuț Chirilă, cel mai bun antrenor de fotbal care nu a antrenat niciodată. Juriul a plâns, editura a dat faliment și trei cititori încă încearcă să găsească pagina unu.
Mona Zelenco
Am așternut fiecare rând cu grija zilei de mâine și amintirea celei de ieri. Mi-am rupt bucăți din sufletul cald, proaspăt, deși construit din dureri ce pulsează latent și refuză să se topească în sângele ce clocotește prin trecutul presărat de pierderi, morminte și iubiri îngropate la limita rezistentei, dar și imagini duioase din copilărie. Totuși, întotdeauna răul înfăptuit vinde mai bine. Plicul așteaptă cuminte. Mă încăpățânez să-l las intact. Nu-mi doresc burse. Viața mea caligrafiată cu sânge nu are un preț.
