Cătălina Gubandru m-a frapat din cauze pur subiective!
Mi-a adus aminte într-un mod copleşitor de Pina Bausch... Vă daţi seama ce părere bună am avut despre mine în momentul în care am aflat că este născută în aceeaşi zi cu celebra coregrafă germană (cu foarte mulţi ani după, e drept!), a fost pentru mine o dovadă, contestabilă poate, că mai am puterea să văd din când în când în esenţa lucrurilor.
Cineva mă întreba de curând: "Măi, dar tu chiar eşti prietenă cu toţi coregrafii ăştia? E suspect! Ai ales doar coregrafi şi dansatori, ce o să creadă lumea despre tine ca şi critic?"... Oooo, nu e bine, se pare, îmi zic... Criticii nu au voie să se împrietenească, vezi Doamne, cu cei despre care scriu... Adevărul e altul şi îl mărturisesc cu bună ştiinţă în cadrul ACESTUI portret.
Când am văzut propunerea de a scrie despre prieteni, mi-a fost foarte greu să aleg şapte oameni din toţi cei la care ţin... Dar, gândindu-mă la oamenii pe care îi simt aproape de sufletul meu din lumea dansului au ieşit la numărătoare fix şapte!!! Iar Cătălina mi-a provocat simţul critic într-o măsură foarte mare atunci când am văzut, la Atena, la Balkan Dance Platform, creaţia ei No Memories... Ştiam fondul biografic al poveştii, iar exerciţiul de profesionalism pe care mi l-a declanşat Cătălina a fost acela de a mă plasa dincolo de cunoaşterea poveştii, m-a provocat efectiv să transcend un plan subiectiv, lucru care consider că m-a îmbogăţit lăuntric într-un mod irepetabil.
Cum spuneam, cu ocazia unui portret anterior, definesc prietenia ca pe o comunicare esenţială. Mărturisesc însă că nu cred în prietenie totală, cred în prietenii manifestate plenar pe planuri lăuntrice, pe tronsoane sufleteşti, care pot să îţi dea un minunat sentiment al completitudinii. Latura pe care m-am întâlnit cu Cătălina a fost un fel de "insulă a lui Peter Pan"... Din toate poveştile despre Mauritania, despre călătorii cu iz mitic, despre experienţe care îmi sugerau alchimii lăuntrice, Cătălina mi-a transmis mereu prin sinceritatea ei un sentiment de perpetuă inocenţă fără de care nu cred că se poate crea şi trăi autentic...
Şi aş vedea-o iar şi iar în "momentul Zaraza" din OuiBaDa (coregrafia Gigi Căciuleanu)...
Şi toate gândurile pe care le-am schimbat bătând amândouă străzile Atenei, şi toate glumele care ascundeau mereu un tâlc adânc, mi-au adus aproape un om căruia îi doresc să nu părăsească nicicând insula lui "Peter Pan"...
2. Videoclipul (Joy Division: "She's Lost Control")
3. Autocaracterizarea
- cîteva lucruri simple despre ea
Îmi place foarte mult când e soare, mi-ar plăcea să îi pot face pe toţi cei apropiaţi mie să zâmbească, să găsesc o metodă, sau ceva foarte mic, menit să le aducă zâmbetul... În rest, sunt într-o perioadă în care m-am închis în mine, iar timpul trece... altfel... se duce foarte repede... vremea se consumă din nimicuri...
- pasiunea, lucrul / situaţia care o extaziază, ambiţionează, motivează
Să fiu îndrăgostită, fie de un om, fie de o situaţie... Îndrăgostirea îmi dă energie, libertate, spontaneitate...
- cel mai important talent al ei
Să tac din gură (râde!)... Sper că am maturitatea necesară sa tac atunci când trebuie... deşi niciodată nu ai de unde să ştii dacă e aşa... Şi mai am un talent, cel mai mare, poate: să îi fac ceai bunicii mele, îi place foarte mult ceaiul făcut de mine!
- cel mai ridicol lucru pe care l-a făcut vreodată
De cele mai multe ori mă simt ridicolă în lucruri foarte simple şi poate de aceea mă feresc să le fac...
- ce îşi doreşte în următorii 5 ani
Mi-aş dori foarte mult să creez o piesă de dans în care să fie implicaţi mulţi oameni, o piesă de care să fiu mulţumită, să fie o piesă foarte bună... Şi îmi mai doresc să am un copil... sau doi...
- lucrul pe care vrea să îl spună despre ea, deşi nu a fost întrebată
E o întrebare pe care vreau să mi-o adresez tocmai pentru că şi eu mi-o pun şi nu găsesc nici un răspuns la ea... De ce nu sunt actualmente văzută în Bucureşti, în calitatea mea de coregraf?
4. Recomandările
- o carte din cele citite în ultimul an
Voi scuipa pe mormintele voastre de Boris Vian
- un film / o piesă de teatru sau un alt tip de eveniment ce poate fi văzut în stagiune curentă din cele văzute în ultimul an
La strada, deşi e un film vechi, l-am văzut de curând... încă o recomandare, filmul No Country for Old Men
- un loc pe care îl iubeşte
Cap Blanc, o plajă de la graniţa Mauritaniei cu Marocul... E cea mai frumoasă plajă pe care am văzut-o vreodată, o plajă pustie... dacă mergi până unde se termină plaja, ajungi la o scobitură într-o stâncă, unde valurile se sparg efectiv pe tine, mareea creşte şi descreşte foarte puternic... Dacă vine un val mai mare, nu ai timp să ieşi de acolo, să fugi pe plajă... şi trăieşti senzaţia de frumos natural combinată cu frica teribilă că poţi muri oricând...
- un concert / un album / o formaţie
Nu prea sunt fan al nici unei formaţii, dar m-a impresionat un concert live la Paris, într-un pub underground, un concert al lui Afu-Ra. Am stat efectiv lipită de scenă la acel concert. Interpretul avea o prezenţă fantastică, ca experienţă live a fost extraordinar!
- o persoană tânără pe care pariază, pe care o vede capabilă să atingă excelenţa în domeniul în care aceasta evoluează
Maria Roncea, fetiţa prietenei mele Irina Roncea, un copil foarte deştept, clasa a V a la "Liceul Tonitza". Eu am mare încrederea în ea, consider că are un foarte mare talent.
PS: Aşteptăm înscrieri pentru săptămîna 31 martie - 6 aprilie 2008. Detalii în Argumentul acestei rubrici.