Cât timp a durat?
Cât două bătăi de inimă.
Cât timp a durat?
Cât o expiraţie mai lungă.
Cât timp a durat?
Cât să silabiseşti des păr ţi re.
Ne-am întâlnit pe un trotuar gri. Lângă piciorul meu era o groapă. Deasupra capului său vedeam un panou mare cu Toyota. Am dat mâna, rostindu-ne fiecare numele, apoi am rostit fiecare numele celuilalt. Din politeţe. Nu credeam niciunul din noi în familiaritatea gratuită. "Dumneavoastră..!?" Ne desprinsesem dintre cetăţenii cenuşii care trec pe stradă în mod obişnuit. O liniştitoare calmă repetiţie, oraşul. Am citit unul în ochii celuilalt ce era de citit. Cuvintele scrise acolo în aur. Şşşş...!
Mi-am lăsat ochii în jos.
Imediat, am plecat în direcţii opuse.
Eram deja sacrificaţi unor lucruri mai mari decât noi. Ah.
Trăim, avem muşchi şi oase şi respirăm, rostim dra gos te, mâi ne, a pă, pă mânt, a u to buz, în tre bare. Bătaia bătaia bătaia pulsului în venele noastre.
Cât va dura de fiecare dată când ne vom întâlni?
Cât două bătăi de inimă.
Cât va dura de fiecare dată când ne vom întâlni?
Cât o respiraţie mai lungă.
Cât va dura de fiecare dată când ne vom întâlni?
Cât să rosteşti des păr ţi re.