Poezie - Ziua 9: Elveţia - Portugalia

să scormoneşti cu unghiile în memorie pînă la sînge
şi de n-ar fi decît pentru-a atinge avîntul pierdut în drum
ne prefacem visătorim la un leagăn ori
la trenul-fantomă ori la un tren oarecare
pentru călătoria pînă la capăt pînă la ultima
gară sau la cea în care
îţi aminteşti
orele înnebuniseră
şi de n-ar fi decît pentru a lua un
tren de noapte să pregătim o valiză
uşoară din ploaie şi din mătase învolburată
poemul acesta ce
tremură sub degete
cu unghiile înfipte
în rană

(Traducere din limba franceză de Luiza Palanciuc)


Nici un alt fel de a ajunge în preajma
gurii: atîţia aştri şi atîtea mări
ard ca să nu fii de zăpadă:
trupule

ancorate în miez de vară: păsări de mare
pe chip îţi pun cunună
de zbor: muzică fără sfîrşit
ţîşnind sub degete:

lumină răspîndită pe spate, pe şolduri,
şi mai limpede în adînc de rărunchi:
ca să mi te înalţ pînă la gură, atîtea mări
au ars, atîtea corăbii.

(Traducere din limba portugheză de Luiza Palanciuc)