LiterNet la 1 an - De ce mă enervează LiterNeţii

LiterNeţii m-au enervat de la bun început.

În primul rînd fiindcă au un nume bine-găsit, chiar dacă există riscul de a fi confundat cu Internetul, cum a făcut regretatul Alex Ştefănescu citind nominalizările (între care două "Asalt"-uri), la decernarea premiilor AER. În al doilea rînd, şi poate că acesta este lucrul cel mai important, pentru că au reuşit să creeze ceea ce nu exista în spaţiul virtual românesc, adică un autentic portal cultural, şi acesta însă cu avantajele, dar şi cu riscurile lui. Mă refer aici la faptul că un portal, fiind orientat spre furnizarea informaţiei (care trebuie să fie înghiţită fezabil), acordă o mai mică atenţie selecţiei, arhivării, ba chiar prezentării acesteia. În alte cuvinte, calitatea informaţiei culturale rămîne să fie compensată de cantitate. De aici derivă al treilea aspect, anume acela că, fiind orientat spre actualitate, portalul LiterNet riscă să ignore "suveran" tradiţia, cu toate că unele iniţiative vin să contrazică cele afirmate mai sus (precum, de exemplu, preconizatele ediţii electronice din "clasici" postbelici).

Câteodată mă întreb dacă nu cumva actualitatea asta (ori "recentitatea") n-o să ne omoare definitiv - deşi, cel puţin, atunci vom muri "informaţi". Este vreun campionat mondial, de fotbal sau altceva? Citiţi pe LiterNet "relatările" lui Cosmin Stăniloiu... E rost de premiera vreunui film românesc, dar nu numai? LiterNet vă dă zece comentarii la el. Tot ce-i en vogue, recent, directissim, totul este pe LiterNet.

Oarecum, este firesc să se nască de-aici o întrebare. Pe mine, unul, ea mă frămîntă, şi din ea ar deriva a patra problemă şi ultima, legată de LiterNeţi (dar, în fine, nu numai de ei, căci ei se află, deocamdată, în postura ingrată de-a fi primii): nu cumva autorii doritori să publice pe situl LiterNet-istic sînt atraşi tocmai de acest miraj al actualităţii? Un prim semnal ar fi chiar Antologia LiterNet, alcătuită pe criterii atât de laxe încît mai că nu i-a amestecat şi pe cronicari. Oare la LiterNet nu se publică din aceleaşi motive (poate, în afară de cele financiare) cu care se publică într-un cotidian? Oricum, şi chiar aşa fiind, funcţia LiterNeţilor este clară: aceea de-a fi un "observator cultural" în mic (şi-ncă unul virtual), funcţie, n-o mai zic, benefică, cu toate riscurile de mai sus...

De-aia mă enervează, până la urmă: fiindcă-au făcut în zona asta ceea ce eu însumi vroiam, dar n-am avut forţa, şi oamenii, şi răbdarea s-o fac...