dacă vii acum
voi bea dragostea ta
nediluată -
nu ştiu ce m-aş face
fără tine;
stau aici şi tânjesc
între dinţii scării.
întrerupătorul de lumină pâlpâie în întuneric
ca un sfârc mic de sân
durduliu & roşu.
fără tine
sunt descumpănită & fără grai;
sunt lamentabilă
şi pur şi simplu neevoluată.
paşii tăi la uşă:
vii acum! -
pereţii îşi ţin răsuflarea; când mă
ridici - când mă porţi
tot drumul până-n prag.
mă odihnesc în braţele tale
ca o mică prăjitură interzisă.
se aude un zornăit
sunt gărgăriţele izbindu-se una de alta
în fasciculul de lumină răsfirat.
dezmierzi buza clanţei cărnoase
& eu strălucesc pe braţul tău
ca un înger ieşit din hibernare;
mă iubeşti? -
da! - mă iubeşti atât de mult
că vecinii se-nroşesc pe scara blocului! -
eu te iubesc şi mai mult!
mai mult ca oricând te iubesc
eşti cel mai seducător
în felul tău -
luminile cântă pe muchia ferestrei
tu mă întinzi în cadă
& mă cureţi, frecându-mă.
îmi speli părul & săruţi
pieliţele încreţite ale unghiilor mele -
nu cred că voi putea vreodată
trăi fără tine.
fără tine înăuntrul meu sunt
tot atât de singură
ca un minut de tăcere
în pustiu
(din volumul-antologie Noi corespondenţe lirice - poezie contemporană română şi suedeză apărut la Editura Fundaţiei Culturale Române, 2002, selecţie, traducere şi prezentare de Dan Shafran)