Cu teatrul pentru copii nu e de joacă

Chiar dacă e destinat copiilor, trebuie luat foarte în serios. Au fost de acord cu asta ambii invitaţi de vineri seara de la Artă versus artă – Ion Lucian (actor, director al Teatrului Excelsior) şi Vlad Massaci (regizor, fost angajat al Teatrului lumii tinere din Leipzig) şi cred că este oricine. Problema este că teoria e una şi practica alta. Ceea ce se vede uneori pe scenă nu seamănă deloc cu descrierea în cuvinte a profesioniştilor din domeniu. Ion Lucian a vorbit vineri seara despre colaborarea cu psihologi, punerea în scenă a unor piese scrise de tineri, alese în urma unui concurs, introducerea interactivităţii în unele spectacole. Practic, ceea ce se întâmplă uneori pe scenă este la limita amatorismului, iar încercările de reformă pomenite mai sus sunt sporadice, nu au coerenţă, prin urmare nici eficienţă.

Puse în oglindă, demersurile celor de la Teatrul lumii tinere din Leipzig, unde Vlad Massaci a fost angajat ca regizor, par ca de pe altă lume. E firesc pentru ei să-şi pună repertoriul în acord cu programa şcolară, să pună în scenă piese cu teme din viaţa copiilor şi tinerilor, scrise de dramaturgi care nu se feresc să consulte psihologi. "Fiecare teatru din Germania are un pedagog care funcţionează ca o interfaţă între teatru şi şcoală. Ei prezintă elevilor piesele care urmează să fie jucate, îi consultă, şi prin votul acestora se decide ce piese sunt montate", a spus Vlad Massaci. Regizorul, tatăl unei fetiţe de aproape trei ani, s-a declarat mirat de felul în care românii se dovedesc lipsiţi de responsabilitate în creşterea şi educare propriilor copii: "Când ies în parc cu fetiţa mea mi se întâmplă să aud mame care îşi ameninţă copiii cu moartea! E incredibil să le spună "dacă nu vii imediat, te omor", cum poţi să creşti astfel un copil?", a spus Vlad Massaci.

De ce i-ar interesa pe astfel de oameni ce văd copiii lor când merg cu şcoala la teatru sau dacă merg vreodată, în definitiv? – continuăm să ne întrebăm şi noi. Şi totuşi, spectacolele pentru copii nu sunt întotdeauna atât de inofensive cum par. Eu una, după ce am rezistat o dată zece zile în juriul unui festival de teatru pentru copii, ştiu sigur că nu mi-aş lăsa copilul să meargă la orice fel de spectacol. Fie el şi făcut special pentru copii.


Săptămâna aceasta - vineri de la ora 20 la TVR Cultural - vom vorbi la Artă versus artă despre filmul de scurt-metraj care în ultimul timp a adus multe premii cinematografiei româneşti. Sperăm să-i avem în studio pe Cătălin Nemescu şi Laurenţiu Damian, iar de înregistrat îl vom înregistra cu siguranţă pe Cristi Puiu, care a devenit recent primul câştigător al Ursului de aur berlinez, pentru scurt-metrajul Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea.