cumplit de perfectă era dorinţa de a fi cerc
îmi suspinam plânsul la fiecare încercare
îmi muşcam buza de jos
mă făceam rotocoale
de durere, de lovită
ghimpele mi se adâncise în inimă
şchiopătam după fiecare sistolă
mereu mă încordam de teama
să nu agonizez între două eşuări de elipsă
eram încă pe linie de cerc perfect
mă echilibram ţinându-mă de tine
cu ochii închişi, fără să ştii
te făceam cerc
odată cu mine
1 comentariu
Arhiva rubricii
perpetuum mobile, Dan Mircea CipariuHotel, Cezar BaltagRugăciunea este ceea ce rămâne, Jaan Kaplinsky, traducere de Ioana Ieronimcând eram mic, visam să fiu și mai mic, Ioan Es. PopDiphylleia grayi, Ruxandra CesereanuToate articolele din această rubricăRubricile categoriei
Poezia săptămâniiNichita StănescuDiscursuriTranslatioPictografiiEpistole indiscreteCrime perfecte (în La minor)Legile HazarduluiPublicitate