26.01.2014
Uşa bisericii e larg deschisă
Intră îmi spune inima
 
Uşa cârciumei e larg deschisă
Intră îmi spune inima
 
Uşa bordelului e larg deschisă
Intră îmi spune inima
 
Uşa palatului e larg deschisă
Intră îmi spune inima
 
Uşa labirintului e larg deschisă
Intră îmi spune inima
 
Uşa teatrului e larg deschisă
Intră îmi spune inima
 
Câte şi mai câte
Şi mai câte
Îmi spune inima


 
La porte de l'église est large ouverte
Entre me dit le cœur
 
La porte du bar est large ouverte
Entre me dit le cœur
 
La porte du bordel est large ouverte
Entre me dit le cœur
 
La porte du Château est large ouverte
Entre me dit le cœur
 
La porte du labyrinthe est large ouverte
Entre me dit le cœur
 
La porte du théâtre est large ouverte
Entre me dit le cœur
 
Combien de choses
De choses Et de choses
Me dit le cœur
 
***
 
La puerta de la iglesia está abierta
Entra me dice el corazón
 
La puerta del bar está abierta
Entra me dice el corazón
 
La puerta del burdel está abierta
Entra me dice el corazón
 
La puerta del Palacio está abierta
Entra me dice el corazón
 
La puerta del laberinto está abierta
Entra me dice el corazón
 
La puerta del teatro está abierta
Entra me dice el corazón
 
Tantas y tantas
Y tantas cosas
Me dice el corazón

1 comentariu

  • Iesirea din labirint
    DOROTHEEA VALDEMARE, 16.06.2014, 14:53

    O poezie ce vorbeste despre libertate, despre precaritatea si labilitatea inimii
    omenesti.Autorul insa nu generalizeaza, ar fi putut-o face lesne prin folosirea adjectivului pronominal posesiv la numarul plural (inima)noastra insa, clar si fara dubii isi asuma o panoplie bogata de slabiciuni, in fond omenesti, prin folosirea singularului(inima)mea.
    Nenumaratele usi deschise ne plimba printr-un adevarat labirint, ce incepe cu verticala oricarui suflet-biserica-ca mai apoi sa plonjeze in subsolurile existentei omenesti, bordelul si

    carciuma.Palatul, simbol al puterii, al reusitei omenesti al succesului pur lumesc, formeaza alaturi de teatru orizo
    ntala existentei.Locuri onorabile si onorante insa apartinand tot lumii trecatoare , efemere.
    Imaginea de la sfarsitul poeziei este sugestiva: orasul, cu cladirile sale uriase, deseneaze o strada ingusta ,un labirint prin care omul se poate rataci ca un Ulise prin nenumaratele ispite cu conditia ca labirintul exterior sa fie dublat de cel interor-este de fapt si tema poeziei.
    Lipsa de punctuatie da senzatia ca este spusa dintr-o rasuflare, printr-un singur efort expitator, ferind-o asfel intr-un mod inteligent de patetism, ne dezvaluie un eu poetic profund nemultumit de starea inimii sale pe care autorul si-o considera slaba si lipsita de discernamant.
    Este o poezie austera ,lipsita de rima, la o prima vedere poezia pare o confesiune, o constatare resemnata adumbrita de defetism.La o analiza mai atenta, descoperi o pozie tulburatoare prin sinceritate si curaj.Constituie o lectie de smerita luciditate si cunoastere a inimii ce inchide in ea, minusul si plusul infinit.,,

Publicitate

Sus