13.03.2014
Fur. Uite-aşa! Te iau de inimă şi gata! Îmi aparţii. Ce-am găsit al meu să fie, nu? Am făcut contact vizual aşa că am putea spune că te-am găsit în marea asta de singuratici fix pe tine. Măi să fie! Să nu te laşi! Ba lasă-te...
Fabric la mine acasă. Dacă nu reuşesc din prima să pun mâna pe tine, atunci îţi voi ghici reţeta. Te prepar în oala cea mare. Eu sunt mică de statură, va fi perfect! Da, asta e tot ce ne trebuie. Vom forma o familie fericită, ne vom plimba prin parc, vom mânca vată de zahăr şi vom face nebunii cât copiii sunt plecaţi în tabere.
Falsific. Îţi fac o poză pe fugă, apoi te imprim, dacă nu merge nici treaba cu fabricatul. Asta e, nu poţi găti iubirea, dar nu spune nimeni că nu o poţi copia. Toată lumea se iubeşte ca-n filmele americane. Mai nou, şi ca-n astea franţuzeşti. Cu limba.
Farmec. Adică, cu farmece. Să nu pleci niciodată. Să mă vezi numai pe mine.
Familiarizez cu patul meu. Mai exact, cu ce e sub el. Ai mei nu trebuie să afle de existenţa ta. Până să facem nebunii cât sunt copiii plecaţi, te voi ţine la lumină cât ai mei sunt la serviciu, apoi, după ora patru te las să numeri firele de praf de sub pat.
Fardez ca pe un mare star. Să te vadă lumea, dar să ştie că îmi aparţii. Să se uite frumos, dar să nu pună mâna.
Fâstâceşti când te întreabă lumea pe cine iubeşti. Şi să spui apoi că, evident, pe mine. Şi toate doamnele să ofteze lung.
Favorizeze toată lumea care ne cunoaşte. Să treci în faţă la coada de la casă, să iei examenele cu brio, să ţi se facă reduceri la electrocasnice, să primeşti vin bun de ţară, lapte, brânză, ouă. Să ai intrare liberă la toate spectacolele şi concertele bune. Şi să fie pentru două persoane. Să câştigi o maşină, o casă de vacanţă şi sute de cutii de Raffaello.
Făleşti în emisiunile de televiziune cu ce femeie frumoasă şi deşteaptă te aşteaptă acasă.
Fărâmiţez atunci când nu suntem împreună. Să iau o bucată din tine peste tot unde merg. Iar tu, pe unde eşti, să te uiţi la ce-ţi lipseşte şi să te gândeşti la mine.
Fentez într-o zi. Să-ţi lipsească lenjeria intimă. Atunci chiar că nu vei avea niciun motiv să nu te gândeşti la mine.
Fâţâi cu mine pe muzică stupidă. Să ne lăsăm playlist-ul la o parte pentru o zi şi să vorbim numai în romgleză.
Feresc de tot ce e rău. Eu să te pot tachina, dar numai atât. Nu te-aş răni niciodată şi nici nu aş lăsa pe cineva să se apropie prea mult de tine. Aşa-s eu, posesivă.
Fierb la foc mic. Să te provoc la discuţii interesante, să te superi, să mă supăr, să ne împăcăm, ca mai apoi să ne dăm seama ce multe lucruri avem în comun.
Filmez dimineaţa. Când eşti de pe somn şi o rază de soare îţi cade pe nas. Când te smiorcăi şi spui că nu vrei să te mai dai jos niciodată din pat. Şi să nu ne mai dăm jos niciodată.
Filez când îţi creşte părul prea mult. Sau când îţi stă în ochi, pentru ca ai nişte ochi foarte frumoşi şi trebuie să se vadă.
Folosesc pe post de anti-depresiv. Să fii aici şi să-mi treacă toate, să mă înveseleşti şi să îmi faci cadouri drăguţe.
Fotografiez. Să am laptopul plin de poze numai cu tine. Nu că... acum nu am... Nu trebuie să te sperii.
Frapez cu zâmbetul meu. Să te îndrăgosteşti pe loc.
Fugăresc prin zăpadă. Sau prin frunze. Sau prin iarbă. Să te prind şi să ne tăvălim, apoi să privim cerul.
Fumez. Tu mi-ai face bine la plămâni.
Furişezi noaptea lângă mine. Să mă săruţi pe frunte şi să-mi şopteşti dulcegării.
Dar nu pot să te fur. Nu pot să fac nimic din ce mi-am propus. Vreau să te fac să mă vezi. De aia ţi-am scris un text cu un titlu atrăgător.

0 comentarii

Publicitate

Sus