Claudia Moscovici este critic literar şi de artă şi autoarea volumului Între două lumi, publicat în 2011 la editura Curtea Veche. Claudia Moscovici locuieşte de la vârsta de 11 ani în Statele Unite ale Americii. Citiţi prima parte a acestui articol aici.
E-books şi publicarea pe cont propriu
Dat fiind contextul nefavorabil noilor autori, nu e de mirare că aceştia aleg deseori să publice pe cont propriu în format electronic (e-book) de exemplu prin intermediul programului Amazon Kindle. Spre deosebire de publicarea pe hârtie, ce necesită cheltuirea unor mari sume de bani, varianta electronică nu implică investiţii prea mari. Dar există, totodată, o serie de dezavantaje: sunt atâtea cărţi apărute astfel, mai ales acum, când oricine îşi poate publica pe cont propriu manuscrisul prin Kindle, ori alt program similar, încât oceanul de informaţii a devenit atât de vast că orice autor care nu beneficiază de un buget considerabil pentru promovare şi de relaţii în media devine el însuşi doar o picătură din oceanul cu cărţi şi din potopul de informaţii. Pentru a ajunge la suprafaţă, e nevoie de multă ingeniozitate, noroc şi crearea unei reţele de contacte pe internet.
Ca mulţi alţi autori, mi s-au pus şi mie întrebări privitoare la direcţia în care cred că se îndreaptă industria editării. Presupun că publicarea pe cont propriu va câştiga teren şi că viitorul e deja aici, prin conceptul e-book. Acest format scuteşte de cele mai multe dintre costurile de distribuire a cărţii, reprezentând un enorm avantaj atât pentru autor cât şi pentru editor, din moment ce costurile de distribuire sunt atât de ridicate peste tot în lume. Acesta este şi motivul pentru care autorii primesc, în general, între cinci şi zece procente din suma obţinută în urma vânzării cărţilor publicate; procentul variază în funcţie de numărul de exemplare vândute (pe măsură ce un autor e mai bine vândut, va primi un procent mai ridicat) dar şi de negocierea contractului dintre editură şi scriitor sau agentul care îl reprezintă. Totuşi, celor mai mulţi dintre autori, cele cinci sau şase procente nu le sunt suficiente pentru a-şi asigura existenţa. În plus ediţiile în format electronic sunt convenabile şi pentru cititori, deoarece Kindle-urile sau Nook-urile sunt mult mai portabile decât douăzeci sau treizeci de cărţi. Este adevărat că mulţi preferă, totuşi, să răsfoiască paginile unei cărţi, însă cred că această preferinţă se datorează, în mare parte, obişnuinţei; modului în care am fost crescuţi. În câţiva ani, sistemul de învăţare al şcolii frecventate de fiica mea va înlocui cărţile pe suport de hârtie cu cele pe suport electronic. Această schimbare va avea loc în şcolile din întreaga ţară, astfel că elevii din clasele primare probabil că nici nu vor avea şansa de a ţine în mâini o carte de hârtie. E de aşteptat ca cei care vor creşte învăţând de pe e-book-uri în şcoli, fără să aibă un termen de comparaţie, să nu prefere, ca adulţi, cărţile în format actual.
Prevăzând aceste schimbări majore, marile edituri încearcă să se adapteze cât mai bine la noile tehnologii şi la cerinţele cititorilor. Iată aici un articol relevant pe această temă, scris de Christine Kerney (Reuters), despre BookExpo America.
Unul dintre dezavantajele majore în ceea ce priveşte cărţile în format electronic este faptul că utilizatorii lor sunt, încă, dependenţi de companiile producătoare de e-reader-e - cum ar fi Amazon pentru Kindle - astfel că un e-reader produs de o anumită companie nu este compatibil cu un program de citire produs de o alta. Dacă lucrurile nu ar fi stat astfel, riscul de a pierde profitul ar fi fost mult mai mare: ar fi însemnat ca oricine să poată trimite sau primi o carte prin e-mail, fără să fie nevoit să plătească pentru ea.
Ipoteze referitoare la viitorul industriei editoriale
Care sunt predicţiile mele referitoare la viitorul industriei editoriale din Statele Unite? Iată-le mai jos:
a) Cărţi pe suport de hârtie versus e-book-uri
Sunt de părere că, pentru generaţia care a crescut cu cărţile pe suport de hârtie, acestea din urmă vor rămâne în topul preferinţelor, însă va avea loc şi adaptarea treptată la e-book-uri. Noua generaţie, care s-a obişnuit cu e-book-urile încă din şcoala generală, le va prefera pe acestea în locul cărţilor pe suport de hârtie, la fel cum copiii care au crescut fiind obişnuiţi cu computerele nu mai utilizează maşina de scris. Editorii vizionari, care se vor impune pe piaţa e-book-urilor, vor obţine puterea şi vor avea influenţă în industria editorială.
b) Promovarea şi marketingul de carte
Era scriitorilor timizi şi retraşi, care evită sau chiar resping presa şi contactul cu cititorii, a trecut demult. Indiferent dacă alegeţi să colaboraţi cu o editură mare, cu una mai mică şi independentă, ori să încercaţi pe cont propriu, trebuie să fiţi dispus să împărtăşiţi cu ceilalţi, prin orice mijloc posibil şi valorificând toate oportunităţile disponibile, cărţile pe care le-aţi scris. În afară de crearea unei reţele de contacte pe internet, promovarea prin intermediul noilor mijloace media - cum ar fi trailer-ele de carte, videoclipurile muzicale şi filmele - va avea o importanţă din ce în ce mai mare. Ne îndreptăm, pe plan internaţional, către o cultură a vizualului bazată pe gratificarea instantă. Secvenţele video au un impact direct şi imediat asupra privitorilor, aceştia simţindu-se tentaţi să afle mai multe detalii despre cartea dumneavoastră. Am avut şansa de a colabora, la trailer-ul pentru romanul meu, Velvet Totalitarism / Între două lumi, cu fotografi, actori, muzicieni şi producători deosebit de talentaţi din România - Andy Platon, Anthony Icuagu, Marcel Lovin, Ioana Picos, Mihai Marin, Claudiu Ciprian Popa, Elena Rotaru, Elena Xing, Andrei Dombrovski - cărora le sunt extrem de recunoscătoare şi cu care sper să colaborez şi pentru viitoarele lansări de carte.
Filmul este, în mod special, un compus al tuturor artelor şi o sărbătoare a simţurilor. Autorii care colaborează în mod fericit cu regizorii şi îşi transpun romanele în filme, măresc şansele succesului pentru cărţile lor.
c) Agenţii literari
După cum am amintit, influenţa agenţilor literari din Statele Unite şi Marea Britanie a luat proporţii imense în anii '90 şi la începutul anilor 2000, însă la ora actuală se află în declin din două mari motive. În primul rând, după cum am explicat mai devreme, calea de a te strecura dincolo de mormanul de noroi e una foarte îngustă. Asta înseamnă că majoritatea agenţilor literari de succes nu le mai sunt accesibili autorilor. În al doilea rând, s-au îmbunătăţit modalităţile de a publica pe cont propriu - crescând atât ca grad de acceptabilitate, cât şi în ceea ce priveşte oportunităţile spre succes pe care le oferă - dându-le autorilor şansa de a reuşi pe cont propriu. Numărul cărţilor care devin bestseller-uri este foarte mic, indiferent de modalitatea aleasă ori de procedeele preferate. Asta nu se va schimba, indiferent de modificările prin care va trece industria editorială. Popularitatea este dificil de obţinut şi depinde de o mulţime de factori care nu pot fi controlaţi nici de autor, nici de editor. Dar nu uitaţi că succesul este o călătorie, nu o destinaţie, aşa că bucuraţi-vă de fiecare etapă a scrisului, publicării şi promovării, care aduce cu sine atât de multe provocări şi atâtea satisfacţii.