Mircea Zaharia: Ultima ta carte, Ce rost are să trăieşti în România tranziţiei?, apărută la Editura "Compania" din Bucureşti, are, să recunoaştem, un titlu provocator... Cum ai ajuns la acest titlu?
Adrian Alui Gheorghe: La rîndul meu am fost provocat de către editorii de la "Compania", Adina Kenereş şi Petru Romoşanu, care au iniţiat această colecţie, "Ce rost are...", la care au invitat să participe o serie de condeieri ai vremurilor de azi şi (cu voia dvs.) de mîine. Primele trei titluri sunt: Ce rost are să mai vorbim despre Holocaust? de Oliver Lustig, Ce rost are să mai citim literatură? de Sanda Cordoş şi Ce rost are să trăieşti în România tranziţiei?. În colecţie vor urma şi alte titluri şi alţi autori. Acest generic "ce rost are...?" ia la întrebări o societate românească care nu-şi găseşte încă rostul în istoria momentului, care nu se decide asupra asumării trecutului şi nu vede, din cauza unei prelungite mahmureli politice, pe unde e calea spre viitor.
M.H.: Întrebarea "Ce rost are să trăieşti în România tranziţiei?" îşi găseşte răspuns în interiorul cărţii? Are cartea un "sfîrşit fericit"?
A.A.G.: Textul e un eseu vesel-tragic care ia (dă) seama despre păcatele societăţii noastre. Poate fi citită cartea şi ca un mic roman al tranziţiei româneşti pentru că dezvoltă devenirea unui personaj care ia pieptiş o realitate românească de zi cu zi. Pe coperta cărţii editorul esenţializează: "O întrebare îndreptăţită, un autor pasionat, un răspuns posibil: un breviar pentru tineri, dar şi pentru părinţii şi dascălii lor". E clar că nu e o carte adormitoare, dar că nu e nici o carte toxică. Uneori e bine să pui degetul pe rană şi să conştientizezi că rana există, că dacă nu torni peste ea dezinfectant poate să degenereze într-o boală incurabilă.
M.H.: Ai ales pentru lansare un spaţiu mai puţin convenţional, adică holul de la Grand Hotel "Ceahlăul"...
A.A.G.: Iniţial am vrut să lansez cartea în bibliotecă, aşa cum am făcut mai de fiecare dată şi cum ar fi fost şi firesc, în calitatea mea de scriitor român care, la un moment dat, se va refugia cu totul în bibliotecă. Dar am înţeles panica directorului Bibliotecii Judeţene care m-a rugat să nu-i creez necazuri cu o asemenea carte, în asemenea context, şefii lui politici (de) pe "linie financiară" nu l-ar ierta...! N-am vrut să-l am pe conştiinţă, pe el şi funcţia lui. Mai există şi prejudecata (mentalitatea) că în campanie electorală scriitorul care se regăseşte pe o listă nu are voie să "evolueze" cultural în public. E ca şi cum un fotbalist care ar candida nu ar avea voie să intre pe terenul de fotbal. Pînă la urmă cu ce te identifici, prin ce te prezinţi, dacă nu prin faptele tale...? Parcă îţi vine să te întrebi încă o dată: "Ce rost are...?". Oricum, nu voi mai lansa nici o carte la Biblioteca Judeţeană pînă nu voi avea certitudinea că spaţiul a ieşit de sub controlul penibil al politicului...!
M.H.: Cum ar suna o invitaţie la lansarea de mîine?
A.A.G.: Lumeee! Lumeee!... Autorul volumaşului Ce rost are să trăieşti în România tranziţiei?, apărut acum cinci zile la Editura "Compania" din Bucureşti, vă invită să luaţi parte la lansarea care va avea loc marţi, 1 iunie 2004, orele 17,30, în hol la Grand-Hotel "Ceahlăul" din Piatra Neamţ. Volumul este, în accepţia celor care s-au exprimat pînă acum, o carte medicament care chiar dacă nu este un panaceu universal poate vindeca o parte din bolile grave pe care le-am contractat mai toţi în aventura traversării tranziţiei româneşti. Ce rost are să trăieşti în România tranziţiei? vindecă de lombosciatică pe cei care au contractat boala din cauza cocoşării sub vremi; vindecă de ulcer pe cei care au prins boala din cauza grijilor, nervilor şi disperării; vindecă de miopie pe toţi cei care s-au obişnuit să nu vadă mai departe de vîrful nasului. Cetită de cîteva zeci de ori, cartea ajută în curele de slăbire ale sentimentului de frustrare al celor care n-au reuşit să vadă pentru ce au trebuit să sufere de pe urma tranziţiei. Ca orice medicament, cartea Ce rost are să trăieşti în România tranziţiei? prezintă şi precauţii pe care le vor scoate la iveală amicii Emil Nicolae, Cristian Livescu şi Vasile Spiridon, în calitate de cititori avizaţi şi critici. Deşi cartea a fost prezentată alaltăieri la Tîrgul de Carte "BOOKAREST 2004", putem spune că "e o carte ce n-a văzut Bucureştiul!". Primii 101 participanţi la manifestare vor primi cartea pe gratis. Vă aşteptăm cu drag! Crezi că am fost convingător?
(Preluat din ziarul Ceahlăul din Piatra Neamţ)