Poezia, meditaţia şi spiritualitatea sunt adesea legate între ele. Începând cu Romantismul, poezia înseamnă folosirea unei economii de cuvinte - adică o condensare a sensului la ceea ce este esenţial - pentru a exprima sentimentele noastre profunde. Similar meditaţiei, acest proces necesită o privire înlăuntrul nostru. Fotografia artistului maghiar Noell S. Oszvald este poetică şi spirituală: o meditaţie vizuală prin intermediul imaginilor mai mult decât una verbală, prin intermediul gândurilor şi cuvintelor.
Pare inspirată de practica budistă a gândirii concentrate pe a dobândi pacea minţii şi cultivarea înţelepciunii. Există de asemenea un anumit animism aici, deoarece figura umană - de obicei o tânără suplă şi frumoasă cu păr lung brunet - apare în totală armonie cu mediul înconjurător. Adesea ea oglindeşte poziţiile obiectelor sau fiinţelor din jurul ei.
Ca şi în poezie, forma în sine capătă cea mai mare importanţă. Într-o imagine vedem o tânără fotografiată din spate stând exact în aceeaşi poziţie ca pisica de lângă ea. Într-o altă fotografie, ea se apleacă precum copacul de lângă ea, într-un mediu înconjurător la fel de minimalist şi puternic precum scenografia pieselor lui Samuel Beckett. De fapt, fiinţa umană imită atât de bine ceea ce o înconjoară încât şi ea apare ca un reazăm în teatrul vieţii.
Beckett a spus odinioară: "Tot ce ştiu eu este ceea ce ştiu cuvintele şi lucrurile fără viaţă, iar asta înseamnă un mic total apreciabil, cu început, cuprins şi final, ca în frazele bine construite şi în sonata celui mort."
Existenţiale în stare de spirit, fără a fi sobre, fotografiile lui Noell S. Oszvald nu oferă însă o lungă sonată a morţii. Ele stabilesc scena pentru o meditaţie despre viaţă, simplitatea formelor, uniunea dintre trup şi minte şi un sentiment de armonie cu mediul înconjurător care nu pune fiinţa umană mai presus de toate, ci mai degrabă o face una cu natura.
