26.12.2015
Anul Nou se apropia cu paşi repezi. Luminiţele pâlpâiau încă la ferestre, amintindu-le trecătorilor că sărbătoarea nu s-a încheiat. Mămici şi bunicuţe cu şorţuri muncite păzeau cuptoarele încinse de mireasma prăjiturilor.

În una dintre acele case despre care vă povestesc se întâmplă un lucru magic. Dintr-o tavă deosebită din ceramică se ridică un fursec cu răvaş. Îşi frecă ochişorii, se uită împrejur şi se arătă preocupat.
- Ce se petrece, frate? întrebă un altul, speriat de reacţia acestuia.
- Ei... m-am tot gândit cât am stat în cuptor... oare unde va ajunge anul 2015 după ce va fi detronat de 2016?
- Bună întrebare! Poate va pleca într-o vacanţă să se odihnească. Sărăcuţul, tare obosit trebuie să fie!
- M-aş bucura din suflet! Dar îmi este teamă că îl vor alunga într-un colţ uitat de lume, odată cu toate amintirile oamenilor. Zgribulit şi trist, îşi va reproşa că a greşit în misiunea lui.
- Nu vorbi aşa! Sunt sigur că i-a fost rezervat ceva special atunci când se va retrage!
- Până una alta, am un plan. Dacă fiecare fursec şi-ar scoate răvaşul şi l-ar înfăşura cu el, i-ar fi cald şi parfumat, după cum merită. Ce spuneţi? se adresă tuturor cu entuziasm.

Celelalte fursecuri îi întoarseră spatele, punându-şi mâinile în şold şi bălmăjind.
- Nu! Nu vom renunţa la răvaşele noastre cu mesaje înţelepte pentru el! Noi cu ce ne alegem? Cu 2015 sau fără, tot în farfurii pierim.
- Cum vreţi! Eu nu voi sta cu braţele încrucişate!

Din cămăruţa inimii lui blânde, eliberă un răvaş lung, inscripţionat cu îndemnul: "Dăruieşte!". Acum ştia că urma să îşi îndeplinească menirea: să-i ofere anului 2015 un adăpost primitor.

Scutură şi netezi răvaşul argintiu cu litere albastre, şi îl aşeză la geam pentru a prinde fostul împărat când va veni vremea. Răpus de efort, aţipi. Deodată...
Cioc, cioc...

O creangă bătrână îşi coborî capul în încăpere, şi tremurând de emoţie, îi spuse:
- Felicitări, tinere! În înţelepciunea mea nu m-am gândit niciodată să găzduiesc anii care au trecut. Aş fi avut mai multe amintiri astăzi. Îţi mulţumesc că eşti magic! Dacă îmi permiţi, aş dori să ţin eu răvaşul cu anul 2015, pentru ca primăvara, când natura înfloreşte, să trezească şi frumosul din el.

La a douăsprezecea bătaie a orologiului, un licăr puternic al stelelor vesti sosirea lui 2016. 2015 plecă demn, cu fruntea sus, ştiind că pe un pervaz îl aşteaptă două suflete uriaşe. Alunecă printre nori, salută oamenii şi poposi pe răvaşul pregătit cu dragoste de fursecul aparte.

Asemenea eroului nostru, să găsim întotdeauna răvaşe în care să ne ascundem amintirile, întâmplările, experienţele şi lecţiile de viaţă. Nu uitaţi că orişice an îşi merită locul pe o ramură!

Până când 2016 îşi va căpăta răvaşul şi crenguţa, eu şi fursecul magic vă invităm să preţuiţi fiecare moment, să învăţaţi din greşeli, să visaţi, să dăruiţi şi să iubiţi!
La mulţi ani!

0 comentarii

Publicitate

Sus