La câteva zile după ce Anglia a fost trimisă acasă de o înfrângere umilitoare în faţa Islandei, Ţara Galilor le-a arătat ce nu au fost în stare să facă şi i-a făcut pe britanici mândri calificându-se în penultimul act al turneului. Cu Gunter pe teren, galezii au obţinut o victorie cu adevărat remarcabilă în faţa Belgiei, una dintre cele mai bine cotate echipe ale lumii. Meciul desfăşurat la Lille a fost impresionant din multe puncte de vedere şi a făcut ca povestea Ţării Galilor la acest Euro să continue în mod neaşteptat, dar a ridicat şi noi semne de întrebare în ceea ce priveşte valoarea belgienilor ca echipă.
Statistica ne spune că nu ar trebui să fim surprinşi. Belgia şi Ţara Galilor s-au mai întâlnit de patru ori recent, iar ultimele trei meciuri au găsit echipa britanică neînvinsă. Victoria cu 1-0 din Cardiff din calificările pentru Euro, reuşită cu mai bine de un an în urmă, a fost sărbătorită ca o mare realizare de către galezi. Cine ar fi crezut că vor putea repeta isprava şi la turneul final, mai ales cu miza prezenţei în semifinale în joc?
Aproape nimeni. Mai ales după ce Radja Nainggolan a pus Belgia în avantaj cu un şut năprasnic venit într-un debut de meci dominat de echipa sa. Ce a urmat a fost fabulos. Galezii s-au regrupat rapid şi au reuşit să schimbe cursul jocului cu o lejeritate ireală. Prima repriză a fost cu adevărat încântătoare, oferind un fotbal spectaculos, cu acţiuni rapide. La capătul ei, Ţara Galilor revenise complet meritat în meci prin golul reuşit de căpitanul său, Ashley Williams, dintr-un corner.
A urmat momentul de magie al lui Hal Robson-Kanu. O minge lungă l-a găsit superb pe Aaron Ramsey, acesta a preluat impecabil şi a trimis în careu, unde Robson-Kanu l-a învins din apropiere pe Thibaut Courtois. A făcut-o după ce s-a debarasat în cel mai elegant şi neaşteptat mod de trei fundaşi ce-l înconjurau, cu o simplă atingere şi o răsucire a corpului. A fost o clipă în care, ca fan al sportului, îţi venea să te scarpini la ochi înainte să începi să râzi de bucuria surprizei. Ca lucrurile să fie clare şi liniştite în ultimele minute, Sam Vokes a înscris un al treilea gol în poarta belgiană pentru a declanşa delirul.
La sfârşitul meciului, strânşi într-un cerc şi sărbătorind pe teren, jucătorii şi staff-ul Ţării Galilor au format, fără să vrea, conturul unei inimi. Căci inimile lor au făcut ca povestea asta fabuloasă a echipei - să nu uităm, debutante - care acum câţiva ani era în afara primelor 100 ale lumii să continue şi în ultima săptămână a Campionatului European. Şi cel mai probabil l-au făcut pe Chris Gunter să rateze nunta fratelui său. Anglia, priveşti? Aşa se face!
Rezultate:
1 iulie: Ţara Galilor - Belgia 3-1 (Williams 31', Robson-Kanu 55', Vokes 86' / Nainggolan 13')
2 iulie: Germania - Italia, Bordeaux, ora 22 (ora României)
Urmează Germania - Italia, un meci aşteptat cu sufletul la gură de toată suflarea fotbalului mondial. La Bordeaux se vor întâlni două echipe cu stiluri diferite de joc, lucru care poate crea o serie de evenimente cel puţin interesantă. Antrenorul Italiei, Antonio Conte, a încercat să facă echipa lui să pară mai degrabă o Islandă sau o Ţară a Galilor decât cvadrupla câştigătoare a Cupei Mondiale. Germania este "cea mai completă echipă din lume," spune el. "Acum trebuie să facem ceva absolut extraordinar."
După ce a ajuns în sferturile de finală fără să primească vreun gol şi părând în unele momente să nici nu forţeze prea mult, Germania este favorită în meciul cu cea mai pragmatică echipă dintre cele pe care le-am putut vedea la Campionatul European. Jocul lor bazat pe posesie şi multă mişcare în atac va reprezenta testul suprem pentru apărarea Italiei, care va încerca probabil să iasă, ca şi până acum, pe contraatacuri rapide pentru a înscrie. E un contrast din multe puncte de vedere între cele două echipe. Lotul Italiei, considerat unul dintre cele mai slabe pe care ţara le-a avut vreodată, se va întâlni cu o formaţie a Germaniei care a câştigat Cupa Mondială în urmă cu doi ani.
Până acum la acest turneu, Italia a făcut câteva meciuri de senzaţie cu echipe bune. Mă gândesc la cele cu Spania şi Belgia, ambele câştigate cu 2-0 în acelaşi stil de contraatacuri eficiente, cu câte un gol venit spre finalul partidelor. Cumva totuşi, cu Germania va fi altfel. Echipa lui Joachim Löw este una extrem de mobilă şi poate descătuşa apărarea italiană mai uşor. De asemenea, defensiva germană a fost până acum la nivel înalt, iar italienii vor fi nevoiţi să muncească suplimentar pentru a-şi crea şanse de gol. Vor vedea şi mingea mai rar, cel mai probabil, căci Germaniei îi place să paseze mult înainte de a declanşa infernul cu o demarcare grozavă şi o pasă decisivă.
Şi totuşi, ceva ne spune că meciul nu va fi unul uşor de intuit. Marea problemă a nemţilor la acest turneu a apărut la finalizare, acolo unde s-a ratat în neştire. Cu Italia, echipa campioană mondială va trebui să fie mai atentă. De văzut va fi şi aşezarea tactică aleasă de Löw. Formaţia cu care a început turneul, cu Mario Götze vârf de atac, nu a funcţionat la parametri grozavi, în timp ce introducerea lui Mario Gómez a dat roade în ultima partidă, câştigată cu Slovacia, 3-0. Germania are câţiva pasatori de senzaţie, jucători creativi care pot crea ceva din nimic oricând precum Mesut Özil, Toni Kroos sau tânărul Julian Draxler. Andrea Barzagli, Leonardo Bonucci şi Giorgio Chiellini, fundaşii de fier ai Italiei, vor trebui să fie pe vârfuri. Germania nu a învins Italia niciodată la un turneu final? E timpul să o facă.
Sursa foto: Facebook UEFA EURO
Dan Dracea este jurnalist sportiv. Îl puteţi urmări pe Facebook sau Twitter @DDracea.
Noul său proiect, Zecarul, poate fi citit pe site-ul său personal.