În faţa a peste 64,000 de spectatori pe Stade Velodrome din Marseille, francezii au făcut o Marseilleză. Au răpus coşmarul lor numit Germania, iar o finală împotriva Portugaliei le stă în calea câştigării unui nou trofeu major pe teren propriu. Ar fi al treilea, după succesele din 1984 şi 1998, când au câştigat Euro, respectiv Cupa Mondială. În 1984 l-au avut pe Michel Platini, un golgheter pur-sânge, tipul de jucător care i-a lipsit Germaniei în acest turneu, dar în special în înfrângerea de la Marseille. În 1998, Franţa a fost inspirată de un anume Zinedine Zidane, care se afirma la 26 de ani cu două goluri marcate în finala contra Braziliei. Pe 7 iulie 2016, a fost rândul altui francez să se afirme - Antoine Griezmann, la rândul său marcator a două goluri.
A fost un meci care i-a lăsat pe mulţi dintre spectatorii neutri fără replică. Este, într-adevăr, epoca fotbalului spectacol, a fotbalului "frumos" (zic unii), apusă? Exemple care să indice acest lucru avem destule. Accentul se pune acum pe organizare, pe munca în echipă şi pe o defensivă solidă. Culmea, Franţei tocmai ultimul aspect se părea că-i lipseşte în acest turneu. O serie lungă de indisponibilităţi i-a făcut pe francezi să fie fragili în defensivă, cel puţin pe hârtie. Cu doi fundaşi de bandă trecuţi de prima vârstă şi cu cel puţin un fundaş central neexperimentat la acest nivel, Franţa ar fi fost în pericol în ciuda valorii extraordinare a jucătorilor săi din linia de mijloc.
Fragilitatea a fost evidentă în meciul din sferturi cu Islanda, unde deşi a înscris de cinci ori, Franţa a şi încasat două goluri destul de uşor. Totul avea să meargă perfect în semifinale însă. Gazdele au început cruciala confruntare cu Germania, denumită de mulţi "adevărata finală a turneului", în forţă. Câteva prime minute jucate de francezi la intensitate maximă i-au găsit pe germani încercând să se apere cum pot, iar pe spectatori frecându-se la ochi - Germania era echipa aşteptată să facă asta. Perioada a adus ocazia lui Griezmann, care şi-a arătat colţii pentru prima dată şi, privind în urmă, a oferit un semnal a ceea ce urma să vină.
Apoi, francezii s-au retras în apărare, iar Germania a preluat frâiele jocului în stilul caracteristic. Prima jumătate de oră a meciului a fost cu adevărat electrizantă. Fotbal pur, acţiuni rapide, pase precise, o adevărată plăcere. Cele două apărări au rezistat, deşi nemţii au fost mereu mai periculoşi odată scăpaţi de furia ofensivă a primelor minute ale francezilor.
Apoi, jocul s-a mai liniştit, iar atunci când toată lumea se pregătea să ia o pauză de 15 minute, arbitrul Nicola Rizzoli a acordat un penalti la chiar ultima fază a reprizei. Bastian Schweinsteiger atinsese mingea cu mâna în careu, iar ochii ageri ai brigăzii italiene au penalizat un contact involuntar pe care mulţi l-ar fi trecut cu vederea. Cu ultima atingere a primelor 45 de minute, Griezmann a pus Franţa într-un avantaj nesperat.
Faza a părut să prindă greutate, iar Germania nu a mai reuşit să fie la fel de penetrantă ca până atunci la începutul reprizei a doua. Cu trei indisponibilităţi în lot, nemţii au improvizat cu Thomas Müller jucând pe postul de vârf împins, însă lui Müller i-a lipsit din nou puterea de a finaliza acţiunile colegilor. Este într-adevăr un mister cum un jucător care a marcat 10 goluri la două ediţii ale Cupei Mondiale nu a reuşit să înscrie nici măcar unul singur în două ediţii ale Campionatului European.
Accidentarea lui Mario Gómez, unicul vârf autentic al Germaniei, a cântărit greu. În ciuda maşinăriei unse reprezentate de linia de mijloc şi a urcărilor repetate ale fundaşilor laterali, nemţilor le-a lipsit vârful suliţei. Acesta a fost turtit de apărarea muncitoare a Franţei, în care tânărul Samuel Umtiti îşi făcea doar a doua sa apariţie în tricoul Les Bleus.
Cu minutele scurgându-se în favoarea gazdelor, un alt tânăr, fundaşul dreapta german Joshua Kimmich, s-a precipitat în propriul careu, a pierdut posesia într-o zonă periculoasă, şi de acolo a venit al doilea gol al serii. Paul Pogba şi-a demonstrat rafinata tehnică pentru a centra în careu, Manuel Neuer a ieşit neinspirat din poartă, iar Griezmann a înscris în poarta rămasă goală, un cadou pe care până şi francezul a fost surprins să-l primească.
În stilul ordonat caracteristic, Germania a presat în continuare în minutele rămase, dar acestea s-au dovedit a fi prea puţine. Portarul Hugo Lloris a salvat Franţa de primirea unui gol în ultimele faze ale meciului, iar când fluierul final a răsunat pe Stade Velodrome, marea de suflete franceze a avut motive să sărbătorească din plin.
Franţa a ajuns acolo unde şi-a propus, în finala Campionatului European organizat chiar de ea. La exact o lună după ce a deschis balul pe Stade de France din Saint-Denis cu o victorie contra României, echipa gazdă va avea ocazia să-l şi închidă, pe acelaşi stadion.
7 iulie 2016: Marseille: Germania - Franţa 0-2 (Griezmann 45+2' pen., 72')
Sursa foto: Facebook UEFA EURO
Dan Dracea este jurnalist sportiv. Îl puteţi urmări pe Facebook sau Twitter @DDracea.
Noul său proiect, Zecarul, poate fi citit pe site-ul său personal.