Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Eseu  Sageata  Don Quijote Rătăcitorul

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Deprimismele literaturii române de azi (3)


Gelu Vlaşin

23.08.2004
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Sloganul impus de către Editura Polirom: Votaţi literatura tânără, în urmă cu câtva timp, a produs o importantă mişcare în zonele de influenţă ale culturii române. Semnalul a fost dat însă de multă vreme, odată cu apariţia pe scena literară a unor componente artistice de natură revendicativă, în stare să bulverseze tradiţionalismele locale şi să conteste valorile consacrate ale literaturii contemporane.

Cel mai important pas a fost făcut la jumătatea anilor 90, când a început să se cristalizeze în cadrul Facultăţii de Litere din Bucureşti, o suită de manifestări culturale, sub conducerea criticului Ioan Bogdan Lefter şi a scriitorului Mircea Cărtărescu. Cafeneaua Critică, moderată de către Ioan Bogdan Lefter avea să aducă în subsolurile facultăţii, mai precis în incinta barului de la litere, un public numeros, interesat de noile tendinţe din literatura română. Discuţiile purtate acolo erau fascinante, invitaţii, în marea lor majoritate, importante personalităţi ale culturii române. Era o adevărată aventură să intri după începerea dezbaterilor, sala devenind neîncăpătoare cu o jumătate de ora înainte.

În acelaşi renumit spaţiu, sau alteori în vreun amfiteatru din facultate, aveau loc săptămânal întrunirile cenacliere ale cărui amfitrion era fără îndoială Mircea Cărtărescu. Deşi semnalul fusese dat încă înainte vreme de răzleţele reuniuni ale studenţilor literaţi, Răzvan Rădulescu, T.O. Bobe, Cezar Paul Bădescu, Zvetlana Cârstean, Mihai Ignat, Doina Ioanid, Iulian Băicuş, totuşi adevăratul impact se produce odată cu venirea lui Mircea Cărtărescu la cârma cenaclului. În scurtă vreme avea să apară şi revista cenaclului, foarte citită în rândul studenţilor şi iubitorilor de literatură tânără. Aici s-au format într-un spirit liber şi non-conformist, tinerii scriitori şi citici dintre care, majoritatea, aveau să confirme aşteptărilor: Paul Cernat, Marius Ianuş, Cecilia Ştefănescu, Angelo Mitchievici, Bogdan Ciubuc, Mihai Grecea, Ana Maria Sandu, Domnica Drumea, Ioana Nicolae, Victor Nichifor, Sorin Gherguţ, Alexandru Vakulovski, Alexandru Matei şi mulţi alţii.

Câţiva ani mai târziu avea să se constituie un grup foarte interesant şi la Uniunii Scriitorilor din România, mai precis în Sala Oglinzilor, grup moderat de către scriitoarea şi traducătoarea Nora Iuga. Aici aveau să-şi dea întâlnire atât scriitori consacraţi cât şi scriitori foarte tineri. Mulţi dintre ei proveneau din cadrul Atelierului Literar condus de poeta Nina Vasile la Biblioteca I.L.Caragiale din Bucureşti: Adela Greceanu, Elena Vlădăreanu, Andrei Peniuc, Adrian Urmanov, Răzvan Ţupa, Elena Passima, Claudiu Komartin, Constantin Virgil Bănescu.

Un fel de boom literar s-a produs însă în ultimii doi ani şi actualmente asistăm la o adevărată inflaţie de scriitori foarte tineri. Încă nu au forţa de-a pătrunde în toate mediile literare dar, după toate previziunile într-un viitor apropiat au toate şansele să devină purtătorii de ştachetă ai literaturii române. Valorile consacrate ale literaturii, cei care ocupă actualmente poziţii decisive în redacţiile revistelor literare, edituri, comisii literare, televiziuni sau radio, au toate motivele să se impacienteze. Noul val, mult mai virulent şi mult mai bine organizat, stă la pândă gata de atacul final. Au la dispoziţie autostrada virtuală, primitoare şi la îndemâna oricui. Este suficient să accesezi cuvintele cheie: literatură, poezie, proză, cultură ca să-ţi dai seama că internetul a devenit de o potenţă extraordinară. Aici îşi dau zilnic întâlnire sute şi chiar mii de tineri mai mult sau mai puţin scriitori, comentându-şi textele, expunându-şi scrierile, schimbând opinii.

Numele unora dintre ei deja sunt cunoscute, aprecierile unanime, textele incitante. Rămâne ca timpul să confirme acest lucru şi în ale medii decât cele virtuale. Numele celor care au avut şansa de-a se face deja cunoscuţi prin scrierile lor sunt: Claudiu Komartin, Teodor Dună, Dan Coman, Marius Chivu, Bogdan Iancu, Ioana Băeţică, Ruxandra Novac, Ionuţ Chiva, Zvera Ion, Mihai Vakulovski, Mitoş Micleuşanu, Constantin Vica. Dar sunt şi alţii, foarte buni care-şi aşteaptă cu nerăbdare ieşirea în lume: Iulia Stoian, Eugen Suman, Claudiu Banu, Andreea Drăguleasa, Oana Cătălina Ninu, Rita Chiribuţă, Andrei Nicolescu, Alexandra Vatamanu, Cosmin Ciotlos, Martin Emilian Balint, Tudor Creţu.

De-a lungul timpului, aveau să apară mulţi oportunişti încercând să-şi revendice paternitatea mişcărilor literare. Însă adevăratul deschizător de drumuri, a fost fără nici un fel de îndoială, cenaclul Facultăţii de Litere condus de Mircea Cărtărescu. Acest adevăr o să ocupe cu siguranţă un capitol important din istoria literaturii române contemporane. Aşa cum, criticul Nicolae Manolescu a făcut din Cenaclul de luni o adevărată epopee literară.

Într-o măsură oarecare, literatura română actuală nu este în criză, aşa cum încercă să speculeze o anumită parte a scriitorimii consacrate. Dimpotrivă, aş putea spune fără nici un fel de ezitare, că se află pe drumul cel bun şi că, lăsând la o parte inconvenientul de-a se situa printre literaturile prea puţin cunoscute în Europa, are totuşi forţa de-a impacta. Ceea ce nu se mai întâmplă cu literatura occidentală de foarte multă vreme. Şansa reală a scriitorilor tineri este aceea că au început să cocheteze cu texele scrise în alte limbi. Poate că într-o bună zi vor avea şansa de-a fi promovaţi şi în afara graniţelor. Până atunci însă, aşteptăm cu încredere apariţia primilor agenţi literari profesionişti şi bineînţeles cât mai multe burse literare în străinătate, oferite tinerilor scriitori.





Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer