Matei Dumitru este elev în clasa a unsprezecea la C.N.B. George Coşbuc din Bucureşti. În 2017 a început un proiect numit isopatrusute, în care elevii de liceu învaţă să developeze şi să printeze singuri fotografii. Momentan, isopatrusute este printre ultimele laboratoare foto de liceu din ţară, dacă nu chiar ultimul.
Matei Bumbuţ: Ce îţi place mai tare? Să faci poze sau să le developezi / printezi în darkroom?
Matei Dumitru; Când am primit întrebarea m-a luat prin surprindere că nu mi-am pus-o niciodată şi mi s-a părut foarte dificilă (mi-a amintit de veşnica "Pe cine iubeşti mai mult? Pe mami sau pe tati?"), dar mi-am dat seama că amândouă mă pasionează şi fascinează în mod egal, dar din motive diferite.
Mereu mi-au plăcut lucrurile tehnice şi mereu m-am considerat un tinkerer. Când eram mic luam tot felul de electronice de prin casă, le puneam pe toate laolaltă şi le legam cu rafie - făceam "instalaţii". Pentru ani întregi am fost convins că o să dau la Automatică şi că o să fiu şeful roboţilor, dar când am ajuns la liceu pasiunea pentru artă a venit ca o palmă peste faţă.
M-am apucat foarte spontan de fotografie, dar cred că m-a făcut să mă ţin de ea faptul că e o combinaţie între artă şi tehnică, ceea ce îmi gâdila toate dorinţele. În darkroom regăsesc asta - laboratorul e marea mea "instalaţie".
În momentul în care fac poze am învăţat că e cel mai bine să fac abstracţie de tehnică şi să încerc să fiu cât mai atent la muşchiul creativ. E ca un fel de stare în care trebuie să intru - stare fără de care nu mi se pare că reuşesc să fac fotografii bune, şi stare care îmi place.
Cum ar veni, de ce nu amândouă?