Ramona Niculae (foto: Matei Bumbuţ)
Matei Bumbuţ:
Care crezi că e cea mai mare nevoie a unui adolescent în ziua de azi?
Ramona Niculae: Prima care
mi-a venit în minte a fost libertatea, dar cred că ea
n-ar trebui să lipsească în nicio perioda, apoi foarte multe idei care erau cât se poate de deviate şi extrem de generale. Am aproape 17 ani şi cred că libertate am avut şi am din plin, dar nu pot să spun că de aici pleacă totul. În schimb, ce declanşează toată nebunia adolescenţei, ce declanşează tot, e să nu ştii. Să nu ştii dacă e bine sau nu, să nu ştii de ce şi când. "Nu ştiu", pentru mine, e cea mai mare nevoie. Cred că adolescenţa e cea mai bună perioadă în care poţi să încerci şi să testezi orice, fără să ţi se impună nişte bariere clare şi rigide. Încă nu ştiu, şi e aşa de frumos. Nu ştiu ce vreau, şi simt că setea mea pentru cunoaştere şi pentru încă ceva şi încă ceva mă proiectează acolo sus, unde nu mă limitez la lucrurile pe care le ştiu sau la ce mi
s-a spus că ar trebui să ştiu. Nu ştiu dacă e bine sau rău de la început, aşa că încerc până mă prind eu
care-i treabă şi cum stau lucrurile. Nu ştiu ce o să fac când o să termin liceul,
n-am nici cea mai vagă idee, dar aşa prind din orice parte şi fur idei de oriunde. E un complet amalgam, dar e unul foarte organizat şi frumos, în felul în care eu îl văd. E un haos, dar e un haos pe care la 16-17 ani începi
să-l iubeşti. Ador să nu ştiu. Mă face să vreau mai mult. Mă face să simt că nici mâine nu o să ştiu ce şi cum, iar ăsta e cel mai cald sentiment pentru mine. Vreau să nu ştiu de nimic perioada asta, doar mai târziu vreau să ajung să ştiu pe baza a ce am văzut, testat şi făcut eu, nimeni altcineva. Dacă aş şti ar fi deja totul prea sigur şi limitat acum, şi ador că nu e aşa. Măcar la adolescenţă să nu ştiu, oricum după se ştiu deja prea multe.