Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Proză scurtă  Sageata  Pentru cine bat străzile

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Strada ELANULUI


Valeria Sitaru

01.12.2018
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Unele guri rele spun că Elanul este soţul Elenei. Le contrazicem. Elanul e un mamifer sălbatic din familia paricopitatelor. Coarnele lui palmate răsar ca nişte tubuleţe care se desfac în furculiţă spre vârfuri. Se văd de la depărtare. E rumegător. Are stomacul compartimentat ca un portofel. O Bancă cu multe conturi. Digeră hrana lent. Se odihneşte acoperit de umbre. Regurgitează. Mestecă din nou. Ciclul digestiei se reia. Are nevoie de mari cantităţi de hrană, nu se satură niciodată. Alimentaţia elanului se bazează pe diverse sisteme ecologice implementate în spaţiul său vital pe diverse căi. Nu numai europeeene (cu trei e, pentru că aşa vrea elanul). Cerinţele energetice au valori mari. Ele provin din alte digestii mai mici, de la nişte microorganisme fără cap pe umeri. Produce gaze destul de periculoase. Unii cercetători spun că sunt o sursă a efectului de seră mult mai gravă decât ţevile de eşapament ale autovehiculelor. Degradează solul. Favorizează gropile. Îi place umiditatea. Stă cu capul sub apă. Fuge de frica marinarilor. Poate deveni agresiv în timpul acuplării, dar, dacă are un teritoriu vast, se mută de bunăvoie în altă parte. Pare timid. Nu-i place să fie mediatizat pe Animal Planet. E complexat. Se visează ren. Pur. Alb. Cu piele Vuitton. Coarne Hermes. Copite Gucci.
 
În regiunea boreală a Bucureştiului se află o străduţă cu două trotuare ca două corniţe abia răsărite primăvara. De ele stau agăţate case mai mari şi mai mici, garduri din lemn, din fier forjat sau decupat, moţul curcanului, un brad, stâlpi de telegraf, câţiva tei cu şosetuţe albe. E linişte pe strada Elanului. Iulius Cezar a descris primul elan cu totul şi cu totul altfel. I-a spus alces-alces, după numele unui fluviu din Bitinia pe unde se scălda acel fel de bou cu coarne late. Chiar şi Plinius cel Bătrân povesteşte despre un astfel de alchis sau elan care zburda printr-o apă dulce până ce îl lovea luna în cap cu toropeala ei. Noaptea, elanul visa că e ren, cum am mai spus. În schimb, Roosevelt se visa elan. El zicea din fotoliul său rulant: "Sunt puternic ca un elan... The only thing we have to fear is fear itself..." Şi a fost ales de patru ori preşedintele Statelor Unite. A înfrânt Marea Depresie cu un New Deal de relansare economică, sau să-i spunem un nou elan în Works Progress Aministration. Desigur, elaborat de un Brain Trust. Roosevelt a murit de-un atac cerebral, în timp ce iubita sa îl picta cu elan.
 
E greu de înţeles semnificaţia cuvântului "elan". Fuge. Se modifică. Apare sau dispare. Nimeni nu ştie cum debutează elanul. Elanul cu care lupţi. Elanul ascensional. Elanul reformist. Revoluţionar. Exagerat. Sincer. Constructiv sau comparativ. Al însufleţirii creatoare. Ca imbold lăuntric. Tineresc. Al minorului. Al bicicliştilor. Patriotic. Urbanistic. Fulgerător. Creator. Al Elenei. Elanul elanilor. Tăierea elanului conform normelor europeeene. Pe strada Elanului, o bicicletă cu dinam se pregăteşte să facă un test. Câte S-uri, în roata mea, pot eu să fac pe strada asta strâmtă printre maşinile parcate la beţie? zise ghidonul. Acesta se numeşte Testul Elanului. Europeeean.
 

Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer