Fotomontaj de Simina Pitur
afară era vară
şi aproape toate amintirile erau groovy
în fiecare zi înfruntam noi gorgone
soundtrackul zilelor era borgore
dintr-o boxă veche mică uitată
în buzunarul de la spate al cuiva
cât ne jucam raţele şi vânătorii
afară era vară
şi în singura amintire care nu era groovy
eu plângeam şi alergam în boxeri
până la "garsonieră" să iau o franzelă
mi-au spus ai mei că n-are nimic
să mă duc aşa
în oraşul în care oricum
nimeni nu mă ştia
cea mai mare gorgonă
cea mai mare ruşine
recordul mondial de viteză
pe care speram din suflet
să nu îl fi înregistrat nimeni
şi oricât încerc în amintire
să o privesc ca pe o madonă
ruşinii de atunci îi cresc
tentacule uriaşe care
mă prind de glezne cu
ventuzele lor slinoase
şi nu mă lasă să alerg
domnul de la garso
mi-a întins franzela şi s-a încruntat puţin
de parcă ar fi fost dresscode
la el în magazin
şi a urmat a doua tură
de alergătură
cu franzela pasată din mână în mână
touchdownul a fost abia
când am intrat pe uşă
am pus franzela pe masă
şi m-am dus să plâng
în cea mai din spate
cameră din casă
tata mi-a spus că ar trebui să fiu mândru
n-o să mai pot să fac asta niciodată
şi că sunt mai curajos
decât orice persoană
a intrat pe acolo vreodată
îmbrăcată
acum râd şi sunetul de borgore
acoperă plânsul înăbuşit de atunci
până la urmă
nu e atât de greu să se schimbe
raţa în vânător
dar recordul de viteză la boxeri-franzelă
e de neîntrecut
şi ai mei ştiau adevărul
doar s-au prefăcut că nu m-au crezut
gorgona îmblânzită era chiar frumoasă
de piatră era doar franzela de pe masă
şi nici nu am apărut la ştiri
(*)