Urbanitatea ne absoarbe într-un peisaj polimorf, formele într-o continuă mişcare. Şi, totuşi, există ceva fix în miezul acestei convulsii: omul, făcând regula jocului fără reguli în speranţa că va intra în prelungiri; deplasându-se printr-un timp cronometrat digital, cuprins de obsesia mistică a cifrelor; întrupând un mit gălăgios care locuieşte în confort şi consumă. Şi, dacă omul şi-ar pierde fermenţii, contururile oraşului ar prinde rigoarea unor ruine, iar această serie de stampe purtând titlul Urbarium ar deveni inutile ca un buletin de ştiri surd într-un televizor Braille.
Adrian Buz
Aceste proze scurte de Adrian Buz au apărut în Lama, suplimentul cultural al ziarului Cuvîntul libertăţii, Craiova.
Grafica este semnată de Alexandru Neagu
0 comentarii
Arhiva rubricii
Dosarele XJumătate de porc viu (II)Jumătate de porc viu (I)Să dai timpul în judecatăDoctorul ZZToate articolele din această rubricăRubricile categoriei
4SPACEEvul Mediaoameni pe care îi admir, oameni pe care îi iubescUrbariumPortreteExotic clubMass-miezuriCuvinte şi spaţiiDon Quijote RătăcitorulcarnetzELLEUtopicaPost-itCronica insolităDoza săptămânală de eroismJurnalul unui obsedat de serialeTexte, Pretexte, Contexte (şi Subtexte)Scurt tratat de moftologieO gură de TeacherHistory LapseComicopolisBucureștiul străzilor uitatePublicitate