E perioadă de aniversare la LiterNet. Mulţi ani. Multe zile. Şi multe săptămâni.
Voi scrie şi eu pentru că LiterNet, chiar dacă a intrat de curând în viaţa mea, a creat un loc aparte pentru ceva din mine...
L-am întâlnit pe Răzvan la EducaTIFF, proiectul de educaţie în film dedicat copiilor şi adolescenţilor din cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania 2020.
Eu sunt consumator de TIFF de la prima ediţie, acum 19 de ani. Mergeam şi la filmele EducaTIFF încă dinainte de a avea copil - şi asta pentru că sunt proiecte care merită susţinute. Şi TREBUIE susţinute.
De când era mic Andrei am mers cu el la filme mai... puţin comerciale. Şi asta a făcut ca în vara asta, la acest TIFF atipic din cauza pandemiei, să fim primii care ne luăm bilete şi ne bucurăm de un pic de "normalitate"...
La finalul unuia din filme, am rămas la obişnuitele discuţii despre tema filmului, realizare, gânduri, trăiri... Am participat atât eu cât şi Andrei (care acum are 10 ani) ca de obicei... iar la final s-a apropiat de noi Răzvan. Mi-a lăsat o carte de vizită. Mi-a povestit pe scurt de LiterNet şi mi-a spus că dacă îmi vine să scriu despre experienţa mea cu Andrei la TIFF, el tare s-ar bucura. Atât. Simplu. Am pus cartea de vizită într-un buzunar şi gata.
A trecut TIFF-ul şi alte evenimente care trebuiau să fie şi nu au fost. Au trecut zile şi am trăit multe în acest an atât de diferit. Şi a venit un moment în care mi-am dat seama că aş vrea să nu mai treacă clipe pe lângă mine. Să mă opresc şi să le fac cumva să rămână. Să ne putem cândva aminti de ele...
Şi în contextul asta mi-am amintit de invitaţia lui Răzvan. Şi am scris. Simplu. Aşa cum am simţit. Despre mine. Despre noi. Experienţe. Trăiri. Momente. Clipe.
De fapt Răzvan a deschis un spaţiu. Şi am simţit atâta loc în spaţiul asta. Am simţit că este loc pentru MINE. Aşa cum sunt. Să las să iasă bucăţi, frânturi... Răzvan a lansat atunci în vară o invitaţie. Eu am simţit-o ca o uşă deschisă. E ca şi cum a deschis el uşa... şi eu am putut să intru înspre mine pe un drum care a implicat cuvinte.
Nu ştiu cum am contribuit eu pentru LiterNet, dar simt cum a contribuit LiterNet pentru mine. Mă bucur că pot să scriu. Iese uşor din mine. Fluid. Mă opresc în multe clipe şi las să curgă ce simt. Încetinesc astfel clipe... Pentru mine în primul rând. Şi pentru cine mai are a se opri...
Aşa că La mulţi ani, LiterNet!
Să se deschidă cât mai multe uşi pentru cât mai multă lume. Şi să ne oprim cât mai mult putem în clipele trăite. Merită.
*
Pe 31 decembrie 2020, LiterNet împlineşte 1.000 de săptămâni / 7.000 de zile de la lansare. Aşteptăm poveşti despre întâlnirea voastră cu LiterNet în word, cu diacritice, pe adresa [email protected], până pe 15 ianuarie 2021. Dacă v-am fost importanţi în vreuna din clipele vieţii voastre, faceţi o postare despre LiterNet pe reţelele sociale şi taguiţi un număr de prieteni egal cu numărul de ani care au trecut de când v-aţi întâlnit cu LiterNet. Ca să daţi la rândul vostru mai departe ceea ce a fost făcut să circule la cît mai multă lume. (Redacţia LiterNet)